Hipertensiunea arterială (HTA) este o boală care, deşi frecvent nu deranjează, se instalează tăcut, mai rar cu simptome, însă nespecifice, evoluează îndelungat şi produce daune ireversibile asupra vaselor de sânge şi organelor vitale (inimă, creier, rinichi, ochi).
). „Este foarte importantă atât depistarea timpurie a hipertensiunii arteriale, cât şi evaluarea de specialitate a bolii şi riscului cardiovascular, pentru a stabili un plan terapeutic optim şi a preveni complicaţii majore precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral”, subliniază dr. Gabriela Partene, medic primar cardiolog la MedLife Timişoara.
Hipertensiunea arterială mai frecventă decât credem
Cel mai amplu studiu realizat în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată dublarea cazurilor de hipertensiune la nivel mondial şi faptul că aproape jumătate din populaţia afectată este nediagnosticată.
În România, datele furnizate de Societatea Română de Cardiologie sunt la fel de îngrijorătoare. Aproximativ 46% dintre adulţi suferă de hipertensiune arterială, cu un vârf de 51% în rândul bărbaţilor. Mai grav, boala afectează din ce în ce mai mulţi adulţi tineri:
- 1 din 7 români între 18–24 ani are HTA;
- 1 din 5 între 25–34 ani;
- 1 din 3 între 35–44 ani;
- iar între 45–54 ani, aproape jumătate din populaţie este hipertensivă.
„Hipertensiunea este definită de creşterea persistentă a presiunii în artere peste valorile de 140 mmHg (tensiunea sistolică) şi/ sau 90 mmHg (tensiunea diastolică)”, a explicat dr. Partene.
Ghidurile Societăţii Europene de Cardiologie (ESC 2024), „biblia” cardiologilor din Europa, confirmă pragul de 140/90 mmHg menţionat de cardiologul român şi includ o serie de recomandări stricte pentru screening şi tratament continuu.
Când trebuie să începem măsurătorile tensiunii arteriale?
Având în vedere că hipertensiunea arterială evoluează adesea fără simptome, iar când acestea există sunt „mai degrabă nespecifice (cefalee, ameţeli, tulburări vizuale, sângerări nazale)”, comunitatea medicală consideră monitorizarea periodică a tensiunii arteriale ca singura modalitate de depistare. Recomandările medicului sunt clare:
- Adulţii sub 40 de ani: Screening cel puţin o dată la 3 ani.
- Persoanele peste 40 de ani: Screening cel puţin anual.
„Pentru a măsura corect acasă tensiunea arterială, este recomandat ca pacientul să folosească un dispozitiv electronic, validat clinic, cu manşetă la nivelul braţului, adecvată ca dimensiune. La fel de importantă este cunoaşterea şi respectarea precisă a tehnicii de măsurare: măsurătorile să se facă într-un mediu liniştit, după minimum 5 minute de repaus, în poziţie şezândă, având spatele şi braţul sprijinit; în ora dinaintea măsurătorilor se evită fumatul sau băuturile cofeinizate”, a precizat cardiologul.
Medicul recomandă efectuarea a 2-3 măsurători ale tensiunii arteriale, la interval de 1-2 minute, ideal dimineaţa, după trezire, şi seara. Notarea acestor măsurători într-un jurnal pe o perioadă de minimum 3 zile, ideal 7 zile, oferă medicului o imagine mai detaliată a tensiunii arteriale şi, de multe ori, mai exactă decât în cabinetul medical, ajutând medicul în alegerea unei conduite medicale optime şi personalizate.”
Stilul de viaţă vs. medicamente
Majoritatea pacienţilor hipertensivi prezintă hipertensiune esenţială sau primară a cărei cauză exactă nu se cunoaşte. Medicii incriminează interacţiuni complexe între factori genetici/ ereditari, de mediu, comportamentali precum: excesul de sare din dietă, abuzul de alcool, sedentarismul, obezitatea, stresul cronic), reţele hormonale şi multiple sisteme de organe (renal, sistem nervos central, cardiovascular).
„Se estimează că aproximativ 10% din pacienţi prezintă hipertensiune secundară, cu o cauză identificabilă, de exemplu: afecţiuni renale, endocrinologice, sindromul de apnee obstructivă în somn, coarctaţia de aortă”, a subliniat dr. Partene.
Deşi mulţi speră să normalizeze tensiunea fără tratament medicamentos, acest lucru este posibil doar în cazuri selecţionate: pacienţi tineri, cu forme uşoare, necomplicate de hipertensiune arterială esenţială, care adoptă o dieta mediteraneeana pe termen lung, fac sport regulat 150 min/săptămână şi gestionează optim stresul.
„Există situaţii destul de puţine în care pacienţii reuşesc să-şi normalizeze tensiunea arterială pentru perioade variabile de timp, fie că au fost sau nu sub tratament medicamentos pentru hipertensiune”, a mărturisit cardiologul, care a subliniat un aspect esenţial: „Chiar şi acest profil de pacient necesită monitorizare de specialitate pentru a surprinde momentul când devine necesar tratamentul medicamentos”.
Cazul care demonstrează importanţa cardiologului în evaluarea amănunţită şi conduita terapeutică adecvată a hipertensiunii arteriale
Dr. Partene a povestit despre o pacientă de-ale sale, în vârstă de 32 de ani, a cărei tensiune arterială rămânea ridicată în ciuda tratamentului şi a stilului de viaţă sănătos. Evaluarea cardiologică şi endocrinologică detaliată a scos la iveală o cauză rară: o tumoră benignă de glandă suprarenală. După eliminarea chirurgicală a tumorii, tensiunea s-a normalizat fără medicamente.
„Deşi pacienta a fost sub tratament pe care l-a respectat şi a urmat un stil de viaţă sănătos, surprinzător, valorile tensiunii arteriale s-au menţinut ridicate. După ce s-a depistat o tumoră benignă a glandei suprarenale, producătoare de aldosteron, un hormon care în exces determină creşterea tensiunii arteriale, femeia a suferit o intervenţie chirurgicală laparoscopică de îndepărtare a tumorii. Evoluţia ulterioară a fost bună, cu normalizarea rapidă a tensiunii arteriale, fără a mai necesita tratament medicamentos,” a spus medicul.
Capcana întreruperii tratamentului: dependenţă sau necesitate?
Una dintre cele mai mari temeri ale pacienţilor este că medicamentele „dau dependenţă”. Dr. Partene demontează acest mit, explicând că tratamentul trebuie continuat zilnic, chiar dacă valorile s-au normalizat. „Oprirea medicaţiei conduce la creşterea tensiunii la valorile dinaintea tratamentului, uneori bruscă şi severă, putând provoca un accident vascular cerebral sau infarct”, a explicat medicul.
De ce renunţă pacienţii? Dr. Gabriela Partene a enumerat rând pe rând obstacolele. „Motivele pentru care pacienţii opresc tratamentul pentru hipertensiune la un moment dat sunt diverse: de la subestimarea bolii şi a complicaţiilor ei, cauzată de o informare sau înţelegere inadecvată, mai ales în absenţa simptomelor, continuând cu temerile în privinţa eventualelor efecte adverse listate în prospectele medicamentelor, dar care, în practica medicală zilnică, se dovedesc în general a fi rare şi uşoare. Alteori, pacientul poate opri sau chiar refuza tratamentul având convingerea eronată că acesta „dă dependenţă”.
Soluţia? O comunicare de calitate medic-pacient şi scheme terapeutice cât mai simple. „Îmi doresc ca toţi pacienţii să înţeleagă importanţa evaluării si monitorizării bolii şi riscului cardiovascular la medicul specialist. De asemenea, să respecte tratamentul recomandat întrucât, neglijată, hipertensiunea arterială evoluează indubitabil spre complicaţii majore cu impact negativ asupra vieţii pacientului, dar şi a familiei”, este concluzia dr. Gabriela Partene.
(Articol susţinut de MedLife)
Medikatv.ro
