Specialitatea ORL înseamnă multe provocări, dar şi satisfacţii profesionale pentru orice medic care face cu pasiune această meserie, iar dr. Cristina Bântu, medic primar ORL din cadrul MedLife Iaşi reuşeşte să îmbine, cu o naturaleţe impresionantă, ştiinţa riguroasă cu delicateţea relaţiei umane. Nu este doar un profesionist de excepţie, ci şi un om care îşi trăieşte meseria cu o sinceră vocaţie şi implicare. Fiind şi mamă, are un atu în plus, fiindcă din experienţa personală ştie cum să abordeze micuţii pacienţi care vin cu probleme în sfera ORL.
„Copiii nu sunt adulţi mici, iar acest lucru e valabil atât în ceea ce priveşte modul în care comunicăm cu ei şi cu familiile lor, cât şi în ceea ce priveşte patologiile sau intervenţiile chirurgicale”, este de părere dr. Cristina Bântu.
Tânăra a intrat la facultatea de Medicină convinsă că va deveni cardiolog, dar soarta i-a pregătit alt drum. „Cardiologia era o alegere care mi se părea solidă, serioasă, în acord cu rigoarea pe care o asociasem mereu medicinei. Însă, în timpul unei burse Erasmus în Italia, am început să privesc chirurgia cu alţi ochi. Acolo, am înţeles cât de mult mă atrage precizia gestului chirurgical şi satisfacţia imediată a unui act medical bine făcut. Mi-am dat seama că mi s-ar potrivi o specialitate care să îmbine gândirea logică, analitică, cu partea practică, cu intervenţia concretă. Aşa am ajuns, firesc, la ORL – o specialitate complexă, dinamică, în care medicina clinică se întâlneşte elegant cu chirurgia, şi unde diversitatea cazurilor nu îţi permite să cazi în rutină”, mărturiseşte medicul ORL, care astăzi se regăseşte pe deplin în acest echilibru între ştiinţă, fineţe tehnică şi apropiere reală de oameni.
De la cardiologie la ORL: un drum conturat de pasiune
Alegerea ORL-ului a fost, astfel, una firească, ghidată de dorinţa de a practica o specialitate complexă şi umană deopotrivă, iar cariera în domeniu şi-a construit-o pe învăţare continuă şi inovaţie. De la rezidenţiat şi până astăzi, dr. Cristina Bântu a investit constant în dezvoltarea sa profesională. Printre realizările importante se numără şi competenţa în endoscopie bronşică.
„Mi-am dorit de la început să nu mă opresc doar la ceea ce învăţasem în rezidenţiat, ci să rămân conectată la tot ce e nou, relevant şi util în practica medicală. Aşa am obţinut şi competenţa în endoscopie bronşică — o calificare rar întâlnită în rândul medicilor ORL din România, dar extrem de valoroasă, care m-a ajutat să înţeleg mai profund patologiile respiratorii şi să le abordez interdisciplinar. Am ţinut mereu aproape de chirurgia ORL, indiferent de contextul în care am lucrat, pentru că e o dimensiune esenţială a specialităţii şi o zonă în care mă simt autentic implicată. Activitatea mea s-a diversificat treptat, în paralel cu acumularea de experienţă, dar am avut grijă ca în tot acest proces să păstrez echilibrul între partea clinică, partea intervenţională şi relaţia cu pacientul”, spune cu modestie medicul.
Rinosinuzitele, frecvent întâlnite şi la adulţi şi la copii
Termenul „rinosinuzită” este folosit adesea în loc de „sinuzită”, deoarece aceasta din urmă este aproape întotdeauna însoţită de inflamaţia foselor nazale şi, în multe cazuri, este precedată de rinită. Majoritatea pacienţilor prezintă, adesea, simultan simptome de rinită şi de sinuzită şi potrivit dr. Bântu, cele mai frecvente motive de prezentare în cabinet sunt legate de patologia inflamatorie, atât la copii, cât şi la adulţi – de la rinosinuzite acute sau cronice, la otite şi amigdalite recurente. „Obstrucţia nazală este un simptom central, care apare frecvent în diverse contexte clinice, inclusiv în sindroamele de apnee în somn, o problemă tot mai recunoscută şi investigată, atât în rândul copiilor, cât şi al adulţilor. În evaluarea fiecărui pacient, acord o atenţie deosebită contextului individual şi colaborării cu alte specialităţi, atunci când este necesar. Mă bazez pe o abordare riguroasă, dar empatică, susţinută de instrumente moderne de diagnostic, cum ar fi endoscopia, care permit o înţelegere mai clară şi rapidă a patologiei”, susţine medicul.
Potrivit unui studiu global (pubmed.ncbi.nlm.nih.gov) realizat în perioada 1980–2021, sunt peste 11 milioane de pacienţi cu rinosinuzite, ceea ce se traduce printr-o prevalenţă medie de 8,7% la nivel mondial. În Europa, rata medie este de 10,9%, în SUA între 12,5% şi chiar 17%. Prevalenţa e mai crescută la fumători, persoane cu obezitate şi comorbidităţi precum astm, rinită alergică, sau deviaţie de sept. De asemenea, prevalenţa e mai mare în rândul adulţilor comparativ cu copii, şi în Europa şi SUA comparativ cu alte regiuni.
La medicul ORL-ist se prezintă frecvent pacienţii şi pentru controale de rutină, monitorizări postoperatorii sau investigaţii de specialitate recomandate interdisciplinar, ceea ce reflectă preocuparea tot mai mare pentru prevenţie şi evaluări complete, integrate.
Mituri şi provocări în ORL
Una dintre cele mai mari provocări în munca de zi cu zi a dr. Cristina Bântu este să ajungă rapid, dar corect, la un diagnostic complet, mai ales în cazurile complexe sau în cele în care simptomele sunt nespecifice, dar persistente. „De multe ori, pacienţii vin după perioade lungi de disconfort, investigaţii incomplete sau tratamente ineficiente, iar miza este să construiesc o imagine clară, să ofer răspunsuri şi soluţii într-un timp rezonabil, fără compromisuri în ceea ce priveşte calitatea actului medical”, explică medicul.
O altă provocare este legată de comunicare – explicarea clară, dar empatică a unui diagnostic sau a unui plan terapeutic. „Mai ales când e vorba de copii sau de afecţiuni care impun intervenţii, este esenţial ca părinţii sau pacienţii să simtă că înţeleg fiecare pas şi că pot avea încredere. Provocările fac parte din practica medicală şi sunt, de fapt, ceea ce te ţine conectat, viu profesional. Le privesc ca pe o parte naturală a meseriei, dar şi ca pe un motiv constant de adaptare şi creştere”, afirmă dr. Bântu.
Medicul simte o responsabilitate clară în combaterea miturilor din domeniul ORL, adesea prezente în cabinet. „Unul dintre cele mai frecvente mituri este că orice durere în gât presupune automat antibiotic. Asta nu e doar inutil, ci şi periculos.” În plus, demontează convingerea că „intervenţiile ORL la copil sunt traumatizante”: „Tehnicile moderne şi echipele pregătite fac ca recuperarea să fie rapidă şi sigură.”
Se mai crede adesea că e „normal” ca un copil mic să aibă frecvent otite sau rinofaringite. Deşi anumite episoade pot fi considerate fireşti în contextul dezvoltării imunitare şi al expunerii la colectivitate, frecvenţa crescută a acestora trebuie să ne ridice un semn de întrebare. De cele mai multe ori, există cauze subiacente în sfera ORL care pot fi diagnosticate şi tratate.
ORL-ul pediatric – o zonă delicată
Lucrul cu cei mici reprezintă o parte esenţială a activităţii sale de medic. „Iubesc să lucrez cu copiii. Este un tip de relaţie medicală profund diferit, care cere o atenţie specială, multă răbdare şi o capacitate reală de a te adapta emoţional şi profesional”, este de părere dr. Bântu. În această relaţie specială, rolul de mamă a ajutat-o enorm: „Am o fetiţă de 9 ani… experienţa de părinte m-a învăţat cum să mă apropii natural de copii… să le înţeleg fricile şi nevoile, astfel consultaţia devine o joacă, iar relaţia se construieşte firesc, cu zâmbet şi răbdare.”
Afecţiunile ORL la copil sunt diferite. Frecvent, medicul are de-a face cu otite recurente, vegetaţii adenoide, tulburări respiratorii nocturne sau întârzieri în dezvoltarea limbajului legate de deficite auditive. Şi abordarea chirurgicală este diferită la copii: necesită o tehnică adaptată, o echipă foarte bine pregătită şi o înţelegere atentă a specificului vârstei.
„Pentru mine, ORL-ul pediatric este una dintre cele mai frumoase şi delicate zone ale specialităţii, pentru că îţi oferă nu doar provocări clinice, ci şi oportunitatea de a influenţa pozitiv dezvoltarea unui copil încă de la începutul vieţii”, precizează medicul.
Pe mulţi dintre pacienţii copii îi cunoaşte de la naştere. Unii au crescut sub ochii doctoriţei şi aproape că îi simte ca pe nişte prieteni sau chiar ca pe o extensie a propriei familii. Vin cu bucurie la cabinet, iar pentru medic, această încredere care se construieşte în timp e cel mai preţios lucru.
Când medicina devine destin
Printre numeroasele cazuri care i-au rămas în suflet, dr. Bantu îşi aminteşte cu emoţie de o fetiţă operată în primele zile de viaţă. Era un nou-născut provenit dintr-o sarcină dispensarizată, cu o patologie complexă şi un prognostic extrem de rezervat. Nici părinţii nu mai sperau într-un parcurs favorabil.
„Am ştiut, din primul moment, că intervenţia trebuie făcută rapid şi cu maximă precizie. Le-am spus părinţilor cu toată convingerea: Aveţi încredere în mine. Fetiţa va fi bine. Va creşte frumos şi va avea o viaţă normală. Am intervenit chirurgical într-un moment critic – o intervenţie care a fost esenţială pentru stabilizarea ei şi pentru evoluţia ulterioară. Am luat legătura cu unii dintre cei mai buni profesionişti din domeniul cardiologiei pediatrice, radiologiei, oftalmologiei pediatrice şi neurologiei pediatrice, pentru a urmări atent toate etapele dezvoltării ei. Zilele trecute a venit la control. Are acum un an şi jumătate şi a intrat în cabinet alergând spre mine, cu o bucurie care a spus totul. Va mai avea nevoie de două intervenţii în sfera ORL, însă parcursul ei este astăzi cel al unui copil sănătos, echilibrat şi plin de viaţă – o mărturie emoţionantă a puterii profesiei noastre şi a încrederii construite din primul moment.”
Astfel de momente definesc sensul profund al acestei profesii. „Un medic bun nu doar tratează. Este prezent, empatic, şi lucrează într-un mediu care îl susţine.” Pentru dr. Cristina Bantu, medicina nu este doar o profesie: „Este un mod de a fi.”
Echilibru fragil, dar preţios
Departe de a fi uşor, echilibrul între viaţa profesională şi cea personală este o construcţie zilnică: „Atât meseria de medic, cât şi cea de mamă, se trăiesc 24 din 24 de ore. Nu există pauză, nu există timp liber în sensul clasic – dar există enorm de mult sens. Ele nu se exclud, ci se hrănesc reciproc. Fetiţa mea de 9 ani mă face să zâmbesc chiar şi atunci când oboseala se simte apăsătoare. Este sursa mea de inspiraţie, motivul pentru care îmi doresc să fiu, zi de zi, un om mai bun şi un profesionist mai atent, mai prezent, mai empatic. Vreau să fiu un exemplu pentru ea – de echilibru, de curaj, de perseverenţă şi de dedicare. Mă străduiesc să nu pierd nicio privire, niciun zâmbet, nicio poveste spusă la culcare, niciun eveniment din viaţa ei”, povesteşte medicul, care cu efort şi răbdare şi-a construit un echilibru fragil, dar preţios.
„Bucuria sinceră a pacienţilor mei, alături de îmbrăţişarea fetiţei mele la sfârşitul unei zile lungi, îmi amintesc că merită fiecare pas”, este concluzia dr. Cristina Bântu.
Surse:
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/rinosinuzita-cauze-simptome-tratament
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39506931/
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
