În ultimii ani, comunitatea medicală a observat un fenomen îngrijorător: tot mai mulţi tineri sub 50 de ani sunt diagnosticaţi cu forme de cancer digestiv.
Deşi pare o veste greu de digerat, dr. Laura Cristina Layis, medic specialist oncolog la MedLife Braşov explică faptul că medicina modernă a evoluat enorm, oferind astăzi soluţii personalizate şi, cel mai important, speranţă.
Top 3 cele mai frecvente tipuri de cancer la tineri
Conform observaţiilor clinice ale dr. Laura Layis, ordinea incidenţei este următoarea:
- Cancerul colorectal (cel mai frecvent).
- Cancerul gastric (de stomac).
- Tumorile pancreatice (mai rare, dar mai agresive).
„În practica clinică, întâlnim din ce în ce mai des pacienţi tineri cu astfel de diagnostice, de multe ori în stadii avansate, ceea ce subliniază importanţa conştientizării simptomelor şi a evaluării precoce”, a atras atenţia medicul oncolog.
Cancerul, o tendinţă globală la generaţia sub 50 ani
Creşterea incidenţei la tineri nu este doar o percepţie locală, ci o problemă mondială. Un studiu amplu publicat în The Lancet Oncology de către cercetători de la American Cancer Society (ACS) şi International Agency for Research on Cancer (IARC) confirmă că incidenţa cancerului colorectal cu debut precoce a crescut semnificativ în ţările cu venituri mari. Studiul, care a monitorizat tendinţele globale în 50 de ţări, evidenţiază o discrepanţă îngrijorătoare: în timp ce ratele de îmbolnăvire stagnează sau scad la adulţii vârstnici datorită programelor de screening, în rândul tinerilor din ţări precum Noua Zeelandă, Coreea de Sud sau Marea Britanie, creşterea anuală a incidenţei atinge cote de până la 3-4%. Această schimbare epidemiologică sugerează o expunere timpurie la factori de risc moderni, inclusiv modificări ale microbiomului intestinal şi stilul de viaţă sedentar.
„Cauzele nu sunt pe deplin elucidate, dar vorbim despre o combinaţie între factori genetici, modificări ale stilului de viaţă şi factori de mediu”, a precizat dr. Laura Layis.
Cine sunt vinovaţi de apariţia cancerelor?
Deşi nu există o singură cauză „vinovată”, medicii au identificat câţiva factori care contribuie la această creştere:
- Alimentaţia modernă: Produsele ultraprocesate, bogate în zahăr şi sărace în fibre, alături de consumul de carne roşie procesată (mezeluri), cresc riscul de cancer colorectal cu până la 42% la persoanele supraponderale.
- Stilul de viaţă sedentar: Lipsa mişcării poate dubla riscul de cancer rectal.
- Microbiomul intestinal: Echilibrul bacteriilor din intestinul nostru (microbiota) este esenţial. Stresul, somnul puţin şi antibioticele luate fără rost pot crea un dezechilibru numit disbioză, care favorizează inflamaţia şi riscul oncologic.
- Genetica: Deşi majoritatea cazurilor sunt sporadice (fără antecedente în familie), anumite sindroame ereditare, precum sindromul Lynch, joacă un rol cheie în apariţia bolii la vârste tinere.
„Componenta genetică este esenţială în anumite cazuri, mai ales în sindroamele ereditare precum sindromul Lynch sau polipoza adenomatoasă familială, unde riscul este semnificativ crescut şi apare la vârste tinere. Totuşi, majoritatea cancerelor digestive la tineri sunt sporadice, fără antecedente familiale evidente. Pentru persoanele cu istoric pozitiv, testarea genetică şi monitorizarea periodică pot permite depistarea precoce sau chiar prevenţia”, a precizat dr. Layis.
Legătură între consumul ridicat de alimente ultraprocesate şi cancer
Două studii mari sunt referinţe „de aur" în oncologia modernă privind cancerul colorectal precoce: unul condus de echipa de la Harvard, publicat în Nature Reviews Clinical Oncology, care a analizat epidemia globală de cancer cu debut precoce şi care arată o creştere de 2% pe an în ultimele trei decenii în ţările dezvoltate, iar celălalt un studiu în 2024-2025 despre alimentele ultraprocesate, condus de dr. Andrew Chan (Mass General Brigham) care face legătura directă între alimentele ultraprocesate (UPF) şi riscul de polipi precanceroşi (adenom colorectal).
Cercetarea a reliefat că există 45% risc crescut pentru polipii precanceroşi în cazul unui consum ridicat de alimente ultraprocesate. Prin urmare, mulţi experţi în sănătate recomandă scăderea vârstei de începere a screening-ului de la 50 la 45 de ani. În timp ce ţările dezvoltate raportează o incidenţă ridicată (ex: Australia cu 16.5 cazuri la 100.000 locuitori în rândul tinerilor), ţările în tranziţie economică se confruntă cu o creştere rapidă a mortalităţii din cauza diagnosticării în stadii avansate. Această tendinţă globală transformă cancerul colorectal dintr-o afecţiune asociată tradiţional cu îmbătrânirea într-o provocare majoră de sănătate pentru populaţia activă, impunând o vigilenţă sporită asupra simptomelor digestive la orice vârstă.
Semnale de alarmă pe care nu trebuie să le ignori
Tinerii au tendinţa de a pune simptomele pe seama stresului sau a oboselii. Dr. Laura Layis recomandă să fim atenţi la:
- Sângerări digestive sau modificări ale tranzitului care persistă.
- Dureri abdominale care revin şi scădere neintenţionată în greutate.
- Oboseală accentuată sau anemie fără o cauză clară (aceasta poate indica o sângerare cronică invizibilă).
„Pacienţii tineri nu se aşteaptă la un diagnostic oncologic la această vârstă, iar programele de screening sunt concepute în principal, pentru populaţia peste 45-50 de ani. Întârzierea prezentării la medic şi atribuirea simptomelor unor cauze minore contribuie la diagnosticarea tardivă, în faze mai avansate ale bolii”, a atras atenţia medicul oncolog.
Prevenţia: Alegeri mici, zi de zi menţin sănătatea
Vestea bună este că riscul poate fi redus prin gesturi simple şi consecvente:
- Farfuria sănătoasă: Mai multe fibre, legume şi fructe; mai puţine mezeluri şi zahăr.
- Investigaţii la timp: Screeningul colorectal este recomandat de la 50 de ani (sau 45 pentru cei cu risc ridicat).
Atenţie la bacterii: Testarea şi tratarea infecţiei cu Helicobacter pylori pot reduce semnificativ riscul de cancer de stomac. „Prevenţia nu înseamnă perfecţiune, ci consecvenţă prin alegeri mici, dar făcute zi de zi”, a afirmat dr. Laura Layis.
Există viaţă şi speranţă după diagnosticul de cancer
Un diagnostic la o vârstă tânără este un şoc care „rupe” parcursul firesc al vieţii, afectând planurile de carieră sau familie. Totuşi, dr. Layis subliniază două aspecte esenţiale:
- Fertilitatea poate fi protejată: Dacă discuţia are loc înainte de începerea tratamentului, există soluţii precum crioprezervarea pentru ca pacienţii să poată avea copii în viitor.
- Tratamente de ultimă generaţie: Pe lângă intervenţia chirurgicală, chimioterapia, radioterapia şi rezecţia endoscopică, avem terapii ţintite şi imunoterapie, care se mulează pe profilul molecular al tumorii.
„Tratamentul acestor patologii oncologice digestive este multimodal şi personalizat în funcţie de stadiul bolii şi de caracteristicile biologice ale tumorii”, a explicat medicul.
Cazurile pacienţilor tineri sunt adesea cele mai emoţionante, a mărturisit dr. Layis, care-i îndeamnă pe români să fie plini de speranţă. „Am avut pacienţi care, în ciuda unui diagnostic dificil, au răspuns foarte bine la tratament şi au reuşit să îşi reia viaţa aproape normal, ceea ce reflectă progresele importante ale oncologiei moderne şi importanţa unei abordări multidisciplinare. Un diagnostic oncologic nu înseamnă lipsă de speranţă. Medicina a evoluat considerabil, iar tratamentele actuale pot controla boala pe termen lung şi, în multe situaţii, pot oferi şanse reale de vindecare. Este important ca pacienţii să ştie că nu sunt singuri în această luptă: există echipe medicale dedicate, opţiuni terapeutice moderne şi soluţii adaptate fiecărui caz. Dincolo de tratamentul oncologic, sprijinul emoţional, răbdarea şi încrederea în tot acest parcurs sunt esenţiale”.
(Articol susţinut de MedLife)
Medikatv.ro
