Secretarul de stat american Marco Rubio a exclus din nou, marţi, posibilitatea ca Iranul să impună taxe de trecere sau redevenţe în strâmtoarea Ormuz, unde a început evacuarea celor aproximativ 11.000 de marinari care sunt încă blocaţi, un semn concret al începutului soluţionării conflictului, relatează AFP.
Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), agenţia ONU responsabilă de siguranţa pe mare, a anunţat marţi începerea punerii în aplicare a planului de evacuare „în strânsă cooperare cu Iranul, Omanul, toate celelalte state riverane din regiune, Statele Unite şi industria maritimă”.
Este o uşurare pentru aceşti angajaţi maritimi blocaţi de câteva luni, după izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, în urma atacurilor israeliano-americane asupra Teheranului, care au provocat mii de morţi, în principal în Iran şi în Liban.
Iranul şi Statele Unite au semnat săptămâna trecută un protocol de acord pentru încetarea ostilităţilor, care prevede redeschiderea strâmtorii Ormuz, pe unde tranzitează, în condiţii normale, 20% din petrolul şi GNL-ul mondial. Închiderea strâmtorii de către Teheran a zguduit economia mondială şi a determinat o creştere vertiginoasă a preţurilor petrolului.
Luni, traficul maritim în această strâmtoare a atins un nivel record de la sfârşitul lunii februarie, cu 37 de nave care transportau materii prime, potrivit datelor platformei specializate Kpler.
BALET DIPLOMATIC
Acum este momentul consultărilor, sub medierea Pakistanului şi a Qatarului, pentru a încerca să se ajungă la un acord final în termen de 60 de zile, termen care poate fi prelungit. Însă divergenţele rămân evidente cu privire la subiecte fierbinţi. Iar printre cele mai importante se numără soarta strâmtorii Ormuz.
Şeful diplomaţiei americane Marco Rubio, abia sosit la Abu Dhabi pentru o vizită delicată, care se va desfăşura până joi în ţările din Golf – aliate ale Statelor Unite şi vizate în mare măsură de tirurile de rachete şi drone iraniene în timpul războiului –, a reafirmat că Washingtonul nu va accepta nici taxă de trecere, nici redevenţă pentru această „cale navigabilă internaţională” .
Anterior, echipa de negociatori iranieni, condusă de preşedintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, s-a deplasat în Oman, în special pentru a discuta despre gestionarea strâmtorii.
Într-un comunicat comun, Omanul şi Iranul au declarat că vor analiza „costurile” serviciilor legate de administrarea strâmtorii, subliniind „suveranitatea lor asupra apelor teritoriale”. Ghalibaf a reafirmat că această trecere nu îşi va recăpăta funcţionarea liberă de dinainte de război şi va rămâne „administrată” de ţara sa.
Preşedintele iranian, Massoud Pezeshkian, a început la rândul său o vizită de stat la Islamabad, însoţit de şeful diplomaţiei. „Dacă rachetele de care dispunem pentru apărarea noastră nu ar fi existat, Israelul şi Statele Unite ar fi ras Iranul de pe faţa pământului, precum Gaza”, a declarat Pezeshkian excluzând ca acest arsenal să figureze pe agenda negocierilor.
CONTROVERSA CONTROALELOR AIEA ÎN IRAN
În ceea ce priveşte programul nuclear, Iranul a explicat marţi că nu intenţionează să permită Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să inspecteze principalele sale instalaţii nucleare, bombardate de Israel şi de Statele Unite, o poziţie aparent contrazisă de preşedintele american, care a afirmat că Teheranul a „acceptat pe deplin şi în totalitate” inspecţiile la instalaţiile sale nucleare „la cel mai înalt nivel”. Iar Donald Trump a reiterat acest lucru marţi pe platforma sa Truth Social, asigurând că „acest lucru va garanta o «onestitate nucleară»”.
De atunci, planează îndoieli asupra stării stocurilor de uraniu puternic îmbogăţit ale Republicii Islamice. Teheranul a negat întotdeauna că ar urmări să se doteze cu bomba atomică, rămânând însă inflexibil în ceea ce priveşte dreptul său de a exploata un program nuclear civil complet.
Ciclul de negocieri demarat în acest weekend în Elveţia alimentează speranţele unei soluţionări durabile a conflictului şi a determinat scăderea preţului barilului de ţiţei Brent din Marea Nordului sub pragul de 78 de dolari, unde s-a stabilizat marţi, departe de cei peste 126 de dolari atinşi în momentul culminant al războiului.
GESTURI DE BUNĂVOINŢĂ FAŢĂ DE TEHERAN
Presat să pună capăt unui război care afectează puterea de cumpărare a americanilor, Washingtonul a intensificat gesturile de bunăvoinţă faţă de Teheran.
În ceea ce priveşte petrolul, principala resursă a Republicii Islamice, „toate tranzacţiile” referitoare la producţia, vânzarea şi transportul hidrocarburilor de origine iraniană „sunt autorizate până pe 21 august”, potrivit Trezoreriei SUA.
În ceea ce priveşte o eventuală deblocare a fondurilor iraniene, guvernatorul Băncii Centrale a Iranului a dezminţit marţi afirmaţiile lui Donald Trump, care sugerau că acestea ar trebui neapărat utilizate pentru achiziţionarea de bunuri „provenite exclusiv din Statele Unite”, fără a exclude însă ideea de a se aproviziona cu produse americane.
Primele 12 miliarde de dolari deblocate vor servi la achiziţionarea „de bunuri de primă necesitate şi medicamente”, a declarat guvernatorul, Abdolnaser Hemmati.
NOI ATACURI ÎN LIBAN
Pe frontul libanez, marţi, primele atacuri israeliene în sudul ţării începând de sâmbătă au provocat două victime, potrivit autorităţilor libaneze, în timp ce Israelul susţine că a vizat „terorişti înarmaţi”.
Hezbollahul pro-iranian a antrenat Libanul în război la începutul lunii martie. Atacurile Israelului, a cărui armată ocupă în continuare o parte din sudul ţării, au provocat de atunci peste 4.100 de morţi, potrivit autorităţilor libaneze.
Mişcarea şiită a denunţat marţi o „încălcare flagrantă” a armistiţiului şi a cerut retragerea totală a Israelului conform unui calendar precis.
Aceste tiruri au avut loc în momentul în care la Washington se deschide cea de-a cincea rundă de negocieri directe între Israel şi Liban, la care Hezbollah se opune.
Conform protocolului de acord irano-american, trebuie înfiinţată o aşa-numită celulă de gestionare a conflictelor pentru a pune capăt luptelor dintre Israel şi Hezbollah.
Medikatv.ro
