Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, anunţă că Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, o OUG prin care s-a dispus amânarea aplicării dispoziţiilor legale referitoare la compunerea completurilor de apeluri, atât în materie civilă, cât şi în materie penală. Ion afirmă că, dacă s-ar fi crescut numărul judecătorilor, de la 1 ianuarie 2021, s-ar fi ajuns la blocaje. Stelian Ion a explicat că este vorba de o chestiune tehnică, una care ţine doar de buna administrare a actului de justiţie.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

UPDATE - "Guvernul României, încă de anul trecut, a ieşit de sub zodia Ordonanţei 13, este foarte clar că nu mai avem acea emoţie că se dau ordonanţe pe justiţie care să scoată lumea în stradă. În seara aceasta am fost nevoiţi să adoptăm o ordonanţă care se referă la aplicabilitatea unui articol din legea 304/2004 referitor la organizarea judiciară, însă este vorba de un articol unic, este vorba de o chestiune tehnică, ce ţine doar de buna administrare a actului de justiţie", a explicat Stelian Ion, în briefingul de după şedinţa de Guvern de miercuri.

El a spus că, dacă nu s-ar fi intervenit prin OUG, de la 1 ianuarie ar fi intrat în vigoare dispoziţiile care obligau constituirea de completuri de apel de câte trei judecătrori şi "aveam o mare problemă" în instanţe, atât în privinţa proceselor civile, cât şi penale.

"Ca atare, am primit din partea CSM, care este garantul independenţei justiţiei, o solicitare de a interveni de urgenţă în plan legislativ pentru a nu se crea blocaje inacceptabile în sistemul judiciar. Ştim că nu au fost examene de admitere în profesia de magistrat în această perioadă, ştim de asemenea că mulţi magistraţi s-au pensionat sau au ieşit din profesie, deci avem o mare problemă în privinţa încărcăturii de lucru pe fiecare judecător", a adăugat Ion.

El a precizat că nu se desfiinţeaza sau nu sunt afectate instituţii judiciare prin această OUG.

"Nu se afectează instituţii judiciare, nu se schimbă şi nu se afectează instituţii, aşa cum au fost unele solicitări, desfiinţarea SIIJ, spre exemplu, nu vrem să facem acest lucru prin ordonanţă de urgenţă, ci prin lege. Deci nu sunt surprize de nicio natură. Singurele discuţii pe care le-am observat în spaţiul public, dar pe care le consider fără fundament sunt acelea legate de referendumul care a fost organizat pe data de 26 mai 2019. Vă spun un lucru foarte, foarte clar, acel referendum a fost în sprijinul justiţiei, a fost organizat pentru a sprijini sistemul judiciar, pentru a nu fi atacată independenţa justiţiei, or această ordonanţă tocmai asta face, vine în sprijinul bunei administrări a justiţiei (...) Deci din punct de vedere al spiritului acestui referendum, nu avem niciun comentariu", a mai spus Stelian Ion.

ŞTIREA INIŢIALĂ - ”Astăzi am adoptat în Guvern o ordonanţă de urgenţă prin care s-a dispus amânarea aplicării dispoziţiilor legale referitoare la compunerea completurilor de apeluri, atât în materie civilă, cât şi în materie penală. Creşterea de la 01.01.2021 a numărului de judecători care ar urma să judece apeluri (3 judecători în loc de 2) ar urma să aibă drept efect producerea unor blocaje grave în activitatea instanţelor de judecată, supraaglomererea activităţii judecătorilor, cu consecinţe negative asupra duratei de soluţionare a proceselor într-un termen rezonabil”, a scris, miercuri, pe Facebook, ministrul Stelian Ion.

Acesta precizează că actul ormativ are atât avizul favorabil al CSM, cât şi al Consiliului Legislativ.

”De la preluarea mandatului de ministru am analizat variantele posibile de rezolvare a acestei probleme grave şi am ajuns la concluzia că nu există timpul necesar pentru a se interveni legislativ în Parlament, pentru că nu s-ar respecta toate termenele legale astfel încât legea să poată intra în vigoare la la 01.01.2021. Aşadar singura opţiune de evitare a acestor probleme a rămas ordonanţa de urgenţă”, a mai precizat ministrul.

Acesta a făcut şi o serie de precizări în legătură cu adoptarea uneo OUG în domeniul justiţiei, în ciuda referendumului din 2019:

- Scopul acestui referendum a fost acela de a proteja legislaţia penală şi de organizare judiciară de intervenţii neaşteptate şi nocive care, în perioada referendumului, păreau iminente.

- Un referendum organizat cu obiectivul clar al protejării valorilor ocrotite prin legea penală şi al protejării sistemului judiciar de intervenţii brutale nu poate fi invocat într-un scop contrar.

- După cum a preciazt foarte clar Curtea Constituţională (Hotărârea nr. 2/2019 de validare a referendumului, DCC nr. 28/2020, paragraful nr. 47), referendumul organizat pe 26.05.2019 a fost un referentum consultativ, cu efecte politice, nu juridice, iar din punct de vedere politic, adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă reprezintă un act de responsabilitate, în favoarea sistemului judiciar, exact în spiritul acestui referendum.

- Prin conţinutul său, OUG adoptată astăzi nu conţine reglementări de substanţă, prin care să fie modificate instituţii judiciare (nu desfiinţăm SIIJ, spre exemplu, prin OUG), ci vizează doar o prorogare a intrării în vigoare a unor dispoziţii care ţin de buna administrare a justiţiei.

- Reamintesc împrejurarea că, la începutul pandemiei, Guvernul a fost nevoit să mai adopte o ordonanţă de urgenţă care, formal, părea că vine în contradicţie cu referendumul din 26.05.2020. Este vorba de OUG nr. 28/2020 prin care a fost modificat şi completat Codul penal. Atunci nu au existat comentarii, deşi situaţia era identică, în raport cu referendumul.

”Sigur, această măsură legislativă va fi folosită în lupta politică în fel şi chip. Adevarul este însă că măsura este absolut benefică şi necesară pentru sistemul judiciar şi sunt îndeplinite toate condiţiile constituţionale pentru adoptarea ei prin OUG”, a adăugat  ministrul. 

 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.