Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, luni, după discuţiile de la Guvern cu reprezentanţii unor asociaţii de magistraţi, că va fi abrogat articolul din OUG 7/2019 prin care judecătorii puteau fi numiţi şefi de mari parchete şi revine şi avizul la Secţia de procurori a CSM. Toader a precizat că noua ordonanţă va fi trimisă vineri la CSM, iar săptămâna viitoare va fi adoptată. În rest, ministrul Justiţiei a spus că au fost clarificate celelalte prevederi ale OUG 7. Preşedintele CSM, Lia Savonea, afirmă că, în urma discuţiei de la Guvern, s-a agreat propunerea Consiliului Superior al Magistraturii privitoare la asigurarea unui termen rezonabil pentru emiterea avizului consultativ şi menţinerea unor solicitări formulate de Consiliu, precum şi măsura abrogării modificărilor aduse dispoziţiilor art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor referitoare la posibilitatea numirii judecătorilor în funcţii de conducere la unităţile de parchet.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

CITEȘTE ȘI Preşedintele CSM, după întâlnirea de la Guvern: S-a agreat propunerea Consiliului Superior al Magistraturii privitoare la asigurarea unui termen rezonabil pentru emiterea avizului consultativ

La discuţia de la Palatul Victoria au participat Viorica Dăncilă, Tudorel Toader, preşedinta CSM, reprezentanţii UNJR, ai Asociaţiei Magistraţilor din România, ai Asociaţiei Procurorilor din România, ai Inspecţiei Judiciare şi ai Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor.

„Toţi participanţii am apreciat dialogul deschis, pe bază de argumente, pe bază de contraargumente. (...) Cred că am găsit cele mai bune soluţii”, a susţinut Tudorel Toader, într-o declaraţie la Palatul Victoria.

„De la început am făcut distincţiile necesare între oportunitatea legiferării, care este de domeniul exclusiv al legiuitorului, că este Parlament, că este Guvern prin ordonanţă de urgenţă, şi legalitatea, constituţionalitatea legiferării, cu referire specială la principiul separaţiei puterilor în stat, cu specială referire la separaţia carierelor în puterea judecătorească între cariera judecătorilor şi cariera procurorilor", a mai spus Toader.

El a prezentat principalele soluţii asupra cărora au convenit de comun acord participanţii.

Ministrul a precizat că va fi instituit un mecanism de dialog astfel încât CSM şi Guvernul vor încheia un memorandum astfel încât proiectele de acte normative propuse de către Guvern să fie transmise la CSM cu cel putin 5 zile înainte de a fi adoptate.

Tudorel Toader a vorbit apoi despre problema salarizării specialiştilor IT din sistemul de justiţiei, precizând că se va face o uniformaizare.

"Principalele soluţii asupra cărora de comun acord am convenit se referă la următoare: în primul rând, instituirea unui mecanism de dialog, astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii, cel care dă avize consultative în problemele de modificarea a legilor justiţiei, pe de o parte, Guvernul pe de altă parte, dacă e vorba de ordonanţă, vom încheia un memorandum astfel încât fiecare proiect de act normativ propus de către Guvern, dincolo de transparenţa decizională, să ajungă să fie transmis la Consiliul Superior al Magitraturii cu cel puţin cinci zile înainte pentru a putea fi analizat, dezbătut şi avizat. În al doilea rând, există în sistem o problemă a specialiştilor în informatică, IT-iştii, pentru unii prin legule justiţiei s-a redus nivelul de salarizare şi sigur că sunt nemulţumiţi, astfel că astăzi când vorbim sunt diferenţe salariale semnificative între specialiştii IT de la MInisterul Public, de la Consiliul Superior al Magistraturii, de la instanţele de judecată. Prin urmare, vom ridica nivelul de salarizare după principiul un drept câştigat nu poate fi coborât, pe de o parte, deci vor recupera ceea ce au pierdut la salarizare - sigur prin consultare cu Ministerul Muncii, cu Ministerul Finanţelor - dar în acelaşi timp vom şi uniformiza nivelul de salarizare în sistem pentru IT-işti, pentru că pe bună dreptate nu-i firesc să aibă salarii diferite funcţie de unitatea cu profil juridic la care îşi desfăşoară activitatea”, a declarat Toader.

El a mai spus că în dezbaterile publice s-a evocat neclaritatea ordonanţei în sensul că nu se înţelege foarte clar ce înseamnă procuror ierarhic superior la Secţia specială.

„Eu, personal, am considerat că nu are un fundament”, a spus Toader.

Ministrul Justiţiei a susţinut că „problema s-a clarificat” şi a precizat că „cine nu e mulţumit de soluţia procurorului ierarhic superior are calea de judecată”.

„În dezbaterile publice pe care le-am văzut cu toţii s-a evocat neclaritatea ordonanţei în sensul că nu se înţelege foarte clar, foarte bine, ce se înţelege prin sintagma procuror ierarhic superior, de la secţia specială. Eu personal, nu de astăzi, chiar de când am auzit discuţia, am considerat că nu are un fundament pentru că norma la care facem referire privind competenţele procurorului ierarhic superior este o normă de procedură penală, or normele de procedură penală - sigur, nu sunt norme penale - nu intră sub incidenţa articolului 15 din Constituţie, care să dea vocaţie la legea penală mai favorabilă, deci sunt norme de procedură, care se aplică pe viitor, de la data intrării în vigoare a legii, lege care, de regulă, intră în vigoare, dacă-i lege organică, ordinară, la trei zile de la publicarea în Monitor sau dacă e ordonanţă din ziua publicării şi depunerii la cele două camere ale Parlamentului. Prin urmare, Codul de procedură penală, regimul juridic pe care îl are norma din cod, ne dezleagă problema - se aplică numai pe viitor. Şi atunci, apare problema de competenţă, cine e competent să soluţioneze plângerile depuse împotriva soluţiilor date de procurorul operativ. Cel pe care legea l-a abilitat la momentul respectiv, nu poţi să mergi înapoi că nu-i normă penală să zici mai favorabilă, dar nici nu poţi să activezi în competenţele fostului şef. Prin urmare, problema s-a clarificat, cei care au participat la dezbateri sper că se vor exprima în sensul clarificării conţinutului. Şi mai este încă o problemă, dacă avem procuror şef la DNA, procuror şef la DIICOT şi soluţiile pe care le infirmă, le confirmă procurorul şef - sigur, este mulţumit o parte, nemuţumit o parte - cine nu-i mulţumit de modul în care procurorul ierarhic superior a soluţionat, are calea adresării instanţei de judecată pentru că toate actele şi activităţile procesuale de netrimitere în judecată nu rămân definitive la procuror, trebuiesc verificate, confirmate de către instanţa de judecată”, a afirmat Toader.

„S-a pus problema care este vechimea pentru ca cineva să devină procuror general, pentru că norma nu prevede în mod explicit vechimea. În opinia mea, şi le-am explicat, nici nu trebuia să prevadă în mod explicit 15 ani, 18 ani sau altă vechime, pentru că avem o normă generală la care se face trimitere, aceea de a putea fi procuror la Parchetul General şi dacă ai condiţii pentru a deveni procuror la cea mai înaltă unitate a Ministerului Public, ulterior, pentru a deveni procuror general nu-ţi tebuie vechime, pentru că funcţia de procuror general nu se măsoară, evaluează după câţi ani eşti în Parchetul General, ai condiţiile de bază legale să accezi la Parchetul General la care se adaugă acele competenţe manageriale, de conducere, reformare, verificare, îndrumare a sistemului. Deci să fii procuror general condiţia de bază nu este vechimea, condiţia de bază e vechimea să fii procuror, la care se adaugă celelalte elemente care se iau în cosnsiderare pentru propunerea preşedintelui României spre numire prin decret pentru procuror general”, a mai declarat Tudorel Toader.

El a anunţat că va fi abrogat doar articolul care permitea judecătorilor să devină şefi de parchete.

„Cea mai dezbătută problemă pe care eu zic că împreună cu doamna prim-ministru am convenit şi împreună cu participanţii pe care i-am enumerat să o rezolvăm se referă la art. 54 din ordonanţă. Acela care dă voie, permite astăzi când vorbim, unui judecător să devină procuror-şef dintre cei de la Parchetul General pe care îi numeşte preşedintele prin decret prezidenţial, la propunerea ministrului Justţiei. Acolo erau două teme, care au fost puse în dezbaterea publică, exprimate de către procurori în special, de către judecători în secundar. De ce ordonanţa dădea posibilitatea unui judecător să devină procuror de rang înalt să spunem... pentru că în istoria legilor justiţiei din România am avut acest precedent, pentru că legile justiţiei aşa cum le vorbim astăzi, chiar nemodificate prin ordonanţă, permit unui judecător să treacă procuror, unui procuror să treacă judecător, în prima parte a carierei, după care se specializează şi merg mai departe, mă rog, evoluând din treaptă în treaptă, de la o instanţă la instanţă, la un parchet superior. Aţi văzut că am dat drumul la procedura de selecţie la procuror european din partea României, că vor exista tot atâţia procuror europeni câte state participante sunt la Forma de Cooperare Consolidată, la Parchetul European. Acolo, procuror european din partea României şi a fiecărei ţări poate fi atât un procuror, cât şi un judecător, deci avem o normă prin regulamentul din 2017 la nivel eruopean, care permite unui judecător să devină procuror la rang de procuror european, deci o normă europeană.  Cu faptul că la bază procurorii pot trece judecători, judecătorii - procurori, cu faptul că am avut această soluţie în legislaţia noastră privind legile justiţiei s-a justifticat soluţia de la art. 54”, a spus ministrul.

„Dată fiind această preocupare exprimată, mă repet, în principal de către procurori, care au fost nedumeriţi la perspectiva de a le fi şef procuror de rang înalt un judecător, ca să curmăm această preocupate, am propus şi am convenit cu doamna prim-ministru, cu participanţii la dezbaterea de aszăzi, să abrogăm complet articolul 54. Ce înseamnă? Înseamnă că se revine la reglementarea anterioară, că procurori de rang înalt pot fi doar procurori care îndeplinesc condiţiile legi şi procedura, cu interviul de selecţie şi propunere de la ministrul Justiţiei şi să-i numească preşedintele republicii prin decret prezidenţial. Abrogând articolul 54 în integralitatea lui, se abrogă implicit şi prevederea care mută competenţa de la Secţia de procurori la plenul CSM. Prin urmare, procurorii aceia care vor dori se devină de rang înalt vor fi evaluaţi la Ministerul Justiţiei, procedură transparentă, vor primi avizul de la CSM, de la Secţia de procurori, pozitiv sau negativ, un aviz consultativ, după care ministrul va propune preşedintelui republicii să-i numească procurori de rang înalt. (...) Repet, de comun acord cu toţi participanţii, adică fără ezitări sau fără opinii separate, fără altceva... vom redacta draftul ordonanţei de urgenţă de modificare a ordonanţei de urgenţă”, a anunţat ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader a precizat că abrogarea se va face printr-o altă OUG, iar proiectul va fi trimis vineri la CSM, urmând să intre în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare.

Ministrul Justiţiei a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliştilor.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, luni, să transmită Guvernului solicitarea privind abrogarea OUG 7/ 2019. Secţia pentru procurori a CSM îi adresează o scrisoare deschisă premierului Viorica Dăncilă în care precizează că dialogul referitor la adoptarea unor acte normative trebuie iniţiat anterior emiterii acestora şi că, prin promovarea OUG 7/2019, care modifică, în regim de urgenţă, a patra oară legile justiţiei, Guvernul pare să permanentizeze aceeaşi practică referitoare la lipsa de dialog instituţional şi de consultare a sistemului judiciar. Secţia pentru procurori precizează că, în 19 februarie, a obţinut o întrevedere cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în care a subliniat pericolul de afectare a activităţii Ministerului Public prin aducerea în imposibilitatea de a-şi realiza însăşi atribuţiile specifice prevăzute de Constituţia României şi legile organice.

Preşedintele Klaus Iohannis condamnă noul atac al coaliţiei majoritare şi al Guvernului la adresa justiţiei independente, prin adoptarea OUG nr. 7/2019 fără nicio consultare, cu ignorarea completă a partenerilor de dialog, a profesioniştilor din justiţie, cu riscul îndepărtării României de la respectarea statului de drept. Preşedintele solicită abrogarea „de îndată” a ordonanţei.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.