Vicereşedintele Parlamentului European, independentul Nicu Ştefănuţă, afirmă, sâmbătă noapte, după anunţul că regizorul român Cristian Mungiu a câştigat Palme d’Or pentru a doua oară, că într-o „ţară ca a noastră, câteva vârfuri culturale ne salvează reputaţia internaţională mereu”. „Fjord tratează o temă sensibilă pentru orice diasporean: abuzul copiilor şi teama de a intra în vizorul serviciilor sociale ale statului gazdă”, adaugă Ştefănuţă.
"Cristian Mungiu tocmai a câştigat Palme d'Or cu al său «Fjord», care tratează o temă sensibilă pentru orice diasporean: Abuzul copiilor şi teama de a intra în vizorul serviciilor sociale ale statului gazdă", afirmă europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă, pe pagina sa de Facebook.
Vicepreşedintele Parlamentului European spune că nu a văzut încă filmul, dar că abia aşteaptă să îl vadă şi adaugă că, deocamdată, îl felicită pe celebrul regizor, dar şi pe actorii români, scandinavi şi alţii, "care au contribuit la această reuşită fantastică".
"Într-o ţară ca a noastră, câteva vârfuri culturale ne salvează reputaţia internaţională mereu", încheie Nicu Ştefănuţă.
Cristian Mungiu intră în cercul foarte restrâns al regizorilor care au câştigat de două ori Palme d'Or. Printre cineaştii recompensaţi cu acest premiu se numără Coppola sau Ruben Östlund. Regizorul român a primit primul său Palme d'Or în 2007 pentru filmul "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile".
Cea de-a 79-a ediţie a Festivalului de la Cannes, prezidată de Park Chan-wook, s-a încheiat sâmbătă. O ediţie cu o puternică încărcătură politică, marcată de filme istorice care fac ecou epocii noastre, precum şi de controverse privind rolul Canal+, unul dintre principalii finanţatori ai cinematografiei, aflat în proprietatea miliardarului de extremă dreapta Vincent Bolloré.
"Savurez clipa de faţă. Lăsaţi-mi asta", a declarat Cristian Mungiu. "Prima dată este o surpriză. Apoi vine plăcerea. Ne amintim întotdeauna de a doua oară. Această seară va rămâne gravată în memoria mea. Acest premiu mă face fericit, dar va trebui să aşteptăm douăzeci de ani pentru a şti care au fost cele mai bune filme. Starea lumii nu este cea mai bună. Nu sunt foarte mândru de ceea ce le las copiilor noştri. Schimbarea ar trebui să înceapă cu noi. Trebuie să vorbim despre lucrurile relevante, iar acestea sunt la îndemână. Ne-am asumat riscul de a ne ridica vocea. Ceea ce simt eu este radicalizarea şi fracturarea societăţii. Acest film este un angajament împotriva oricărei forme de integrism, o pledoarie pentru empatie, pe care trebuie să o aplicăm mai des", a mai spus regizorul român.



























