Senatul a adoptat miercuri, ca prim for sesizat, un proiect de lege iniţiat de Guvern pentru modificarea şi completarea Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Astfel, cererile adresate României şi actele anexe trebuie să fie însoţite de o traducere în limba română sau în limba franceză sau engleză. În cazul în care documentele sunt traduse în alta limbă decât în română, Autoritatea centrală competentă sau Autoritatea judiciară iau măsuri pentru traducerea lor.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţional în materie penală, republicată. Proiectul menţionat aduce precizări privind regimul de efectuarea a traducerilor, atunci când  acestea se dispun de Ministerul Justiţiei, precum şi modificări sistemului actual de extrădare şi al celui privind mandatul european de arestare 
 
„În cazul traducerilor efectuate la solicitarea Ministerului Justiţiei în exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege şi a tratatelor încheiate în domeniul cooperării în materie penală la care România este parte sunt aplicabile prevederile Legii 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de Birourile notarilor publici de avocaţi şi de executori judecătoreşti”, prevede proiectul de lege adoptat miercuri de către senatori.
 
Iniţiativa legislativă mai are prrevederi şi cu privire la arestarea provizorie în vederea extrădării.
 
„Arestarea provizorie în vederea extrădării se execută în centrele de reţinere şi arestare preventivă, care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu excepţia cazurilor în care persoană se află în executarea unei pedepse într-un penitenciar din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Dispoziţiile Legii nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul  procesului penal se aplică în mod corespunzător”, conform sursei citate. 
 
De asemenea, în cazul în care la aducerea în ţara a unei persoane extrădate este necesară tranzitarea unui stat terţ, Direcţia de specialitate a Ministerului Justiţiei întocmeşte cererea de tranzit şi asigură traducerea şi transmiterea cererii şi oricăror documente necesare în sprijinul acesteia.
 
„În cazul în care mandatul european de arestare este emis în faza de urmărire penală în procedura de camera preliminară sau în faza de judecată, persoana solicitată îşi exercită dreptul de a avea un avocat în România, aceasta poate beneficia de asistenţă judiciară gratuită în cazul în care solicită acest lucru. În vederea transferului temporar a unei persoane pe teritoriul statului român solicitant, în cazul în care cererea este emisă în faza de judecată, instanţa română emitentă va dispune emiterea unui mandat de arestare în vederea transferării temporare. Mandatul de arestare se emite pentru o perioadă de 30 de zile, durata arestării putând fi prelungită în cazul în care prezenţa persoanei transferate este în continuare necesară, fiecare prelungire nu poate depăşi 30 de zile, iar durata maximă a măsurii arestării pe teritoriul României nu poate depăşi 180 de zile”, potrivit proiectului de lege. 
 
Senatul a votat proiectul, în calitate de prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor. 
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.