Bugetul pentru măsurile din noua Strategie Naţională Anticorupţie pentru perioada 2016-2020 este de aproximativ 100 de milioane de euro, a declarat marţi ministrul Justiţiei, Raluca Prună, precizând că documentul pune accent mai mare pe prevenirea corupţiei în administraţia publică locală şi centrală, prin consolidarea a trei măsuri, respectiv interdicţiile postangajare, avertizorul de integritate şi consilierul de etică.
Ministrul Justiţiei a spus, la dezbaterea publică privind noua Strategie Naţională Anticorupţie, că scopul acesteia este promovarea integrităţii printr-o aplicare riguroasă a cadrului legislativ existent.
„Este important să spun că în elaborarea acestei strategii nu trebuie să demolăm ceea ce s-a făcut bine. Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când lupta anticorupţie are rezultate. Încrederea publică în justiţie şi în instituţiile anticorupţie ne arată că procesul care a început în 2000 a ajuns la maturitate. Suntem astăzi în situaţia când încrederea publicului în DNA a ajuns la 69 la sută”, a adăugat Raluca Prună.
Ministrul a precizat că aceasta este cea de-a cincea Strategie Anticoruptie, „care nu demolează, ci construieşte”.
„În Strategia Anticoruptie 2008 – 2010, am avut ca partener 12 primării. Strategia 2012 - 2015 a avut 2000 de primării partenere. Strategia Naţională Anticorupţie este construită ca toate instituţiile publice să poată atrage fonduri europene deja disponibile. Este important ca instituţiile să coopereze, să formeze parteneriate. Bugetul necesar pentru măsurile preconizate pentru noua Strategie este de aproximativ 100 de milioane de euro”, a mai spus Raluca Prună.
Ministrul Justiţiei a adăugat că, fără a reduce intensitatea combaterii corupţiei, noua Strategie este centrată mai mult pe prevenţie.
„Propunem societăţii o schimbare de paradigmă. Este timpul să punem accentul pe educaţie şi prevenţie pentru a preîntâmpina faptele de corupţie. Combaterea corupţiei numai prin forma coercitivă a statului şi prin acţiunea extraordinară a DNA nu este suficientă. Schimbarea de paradigmă pe care o propunem este una care implică responsabilităţi la nivel managerial. Asumarea eşecului de management trebuie să existe în măsura în care orice dosar nou pe care DNA îl are este fără îndoială un eşec de management”, a mai spus Prună.
Ministrul a precizat că este important ca, la nivel de conducere de instituţie, să se înţeleagă că lupta anticorupţie începe cu managementul resurselor publice, cu transparenţa decizională şi cu utilizarea instrumentelor de audit.
„Ne propunem sa consolidăm trei măsuri preventive: interdicţiile postangajare, avertizorul de integritate şi consilierul de etică. (…) Valorile noii Strategii sunt aplicabile administraţiei publice locale şi centrale: vointa politică, integritatea, transparenţa, prioritatea interesului public”, a mai declarat Raluca Prună.
Ministrul Justiţiei a anunţat că îşi propune să pună noua Strategie Naţională Anticorupţie pe masa Guvernului în 10 august.
Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020 urmăreşte ca în peste 80% din instituţiile publice să fie luate măsuri preventive, să fie reduse cu cel puţin 50% cazurile de fraudă în achiziţii publice, dar şi oportunităţile la corupţia din sectorul privat. În perioada 2016-2020 vor fi făcute mai multe modificări legislative, inclusiv codurilor penal şi de procedură penală, urmând să fie elaborat şi un nou cod de conduită a membrilor Parlamentului.
Documentul se adresează puterilor executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile.
Conform proiectului, în termen de trei luni de la aprobarea strategiei, toate instituţiile publice centrale şi locale, precum şi întreprinderile publice vor îndeplini procedurile de aderare la strategie, iar în termen de şase luni vor elabora şi transmite Ministerului Justiţiei planurile de integritate aferente.
Strategia menţine paradigma care a stat la baza SNA 2012–2015, aceea a asimilării cu un eşec de management a oricărui nou dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Agenţiei Naţionale de Integritate.
SNA 2016 – 2020 va acorda în continuare prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupţie. Progresul limitat al prevenţiei în intervalul 2012 – 2015 menţine sectoarele identificate în strategia anterioară şi le suplimentează cu cele ale educaţiei şi sănătăţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
