Procurorul general Augustin Lazăr a transmis, luni, o sesizare preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, solicitând ca CSM să spună dacă poate fi trimis Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, în copie, dosarul în care s-a dispus o soluţie de clasare care vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. De asemenea, procurorul general cere CSM să analizeze posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale privind un posibil conflict juridic între Parlament şi autoritatea judecătorească.
“Demersul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este întemeiat pe dispoziţiile art. 133 alin. 1 din Constituţia României, potrivit cărora Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. (...) este solicitat punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la faptul dacă poate fi trimis Comisiei Parlamentare, în copie, un dosar în care s-a dispus o soluţie de clasare ce vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale”, spune Parchetul instanţei supreme, într-un comunicat de presă transmis luni.
Totodată, procurorul general Augustin Lazăr solicită CSM să aprecieze cu privire la necesitatea sesizării Curţii Constituţionale a României (CCR) cu o cerere de constatare a existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea legiuitoare şi autoritatea judecătorească.
În 27 iunie, Parchetul instanţei supreme a anunţat că a clasat dosarul “Alegerile din 2009”. "Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus clasarea cauzei întrucât - din coroborarea probelor administrate - s-a stabilit că nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că s-ar fi încercat/iniţiat de către persoanele nominalizate acte/acţiuni ce ar intersecta sfera ilicitului penal, respectiv ce ar contura textul incriminator al infracţiunii de abuz în serviciu şi al infracţiunii de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale”, anunţa Parchetul General.
Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 a solicitat în 11 iulie Parchetului instanţei supreme dosarul deschis şi clasat, în urma afirmaţiilor lui Dan Andronic.
Trei zile mai târziu, Parchetul instanţei supreme a anunţat Comisia parlamentară de anchetă că nu poate da curs solicitării acesteia de a-i fi transmis în copie dosarul referitor la scrutin, invocând prevederi constituţionale, decizii ale CCR, dar şi faptul că activitatea unei comisii de anchetă parlamentară şi o anchetă judiciară nu pot interfera. "Urmare adresei dumneavoastră nr. 4C-30/80 din 11.07.2017, prin care ne solicitaţi transmiterea, în copie, a dosarului nr. 213/P/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, va comunicăm că în conformitate cu art. 285 Cod procedura penală, coroborat şi cu prevederile art. 111 din Constituţia României, nu putem da curs acestei solicitări", preciza Parchetul, argumentând că "în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 213/P/2017 au fost desfăşurate activităţi de urmărire penală, nepublice, cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constată dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată".
Parchetul a invocat şi decizii ale Curţii Constituţionale, conform cărora "în lipsa unor raporturi de drept constituţional, documentele deţinute de alte autorităţi publice decât Guvernul şi organele administraţiei publice - chiar şi în situaţia în care acestea sunt considerate mijloace de proba necesare activităţii Comisiei parlamentare - nu pot fi transmise acesteia".
În 24 aprilie, procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au început urmărirea penală in rem, în dosarul privind alegerile prezidenţiale din 2009, pentru infracţiunile de abuz în serviciu prevăzut de articolul 297 alineatul 1, cu aplicarea articolului 5 din Codul penal (respectiv articolul 248 raportat la articolul 248 indice 1 din vechiul Cod penal) şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, fapta prevăzută de articolul 391 alineatele 3 şi 4 din Codul penal, cu aplicarea articolului 5 din Codul penal (fost articol 62 alineatele 3 şi 4 din Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, modificată şi republicată). În 27 iunie, dosarul a fost clasat, însă parlamentarii din Comisia de Anchetă au insistat să li se trimită o copie a acestuia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
