Primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, este urmărit penal de către DNA pentru abuz în serviciu şi obţinerea de foloase, în legătură cu emiterea unei autorizaţii de construcţie pentru un imobil pe plaja din centrul staţiunii Mamaia, zonă în care este interzisă orice construcţie. Fapta a fost comisă pe vremea când era viceprimar, în dosar fiind vizat şi fostul primar Radu Mazăre.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de către reprezentanţii DNA, procurorii au dispus urmărirea penală a mai multor funcţionari publici din Primăria Constanţa, printre care actualul primar Decebal Făgădău.
Acesta este acuzat de abuz în serviciu şi obţinerea de foloase, iar fapta ar fi fost comisă pe vremea când era viceprimar în Constanţa.
Alături de el mai sunt urmăriţi, pentru aceleaşi fapte, Nicoleta Constantin, la data faptei şefă a Serviciului autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa şi Dinescu Fulvia Antonela, la data faptei director executiv adjunct al Direcţiei Administraţiei Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa.
În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal, Tănase Luiza Elena, la data faptei arhitect-şef al Primăriei municipiului Constanţa şi Radu Mazăre, la data faptei primar al municipiului Constanţa, pentru complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase.
Potrivit procurorilor, pe plaja din staţiunea Mamaia, judeţul Constanţa, în zona centrală a staţiunii, a fost construit, cu nerespectarea dispoziţiilor legale, un imobil în regim P+5E-6E cu destinaţie cazare şi alimentaţie publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizaţii de construire emise în anul 2009 de Primăria municipiului Constanţa.
În acelaşi an, primarul municipiului Constanţa şi societatea constructoare au fost acţionaţi în judecată de o societate comercială care deţinea o construcţie în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizaţiei de construire. În motivare, societatea reclamantă susţinea, printre altele, că autorizaţia a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii, reclamantei fiindu-i vătămat dreptul de proprietate.
Prin decizia civilă definitivă pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în anul 2012, autorizaţia de construire emisă de Primăria municipiului Constanţa a fost desfiinţată.
Instanţa a reţinut că, la emiterea autorizaţiei de construire, nu s-a respectat interdicţia de a construi în interiorul zonei de protecţie şi că amplasarea imobilului este situată în zona benzii litorale a Mării Negre în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive. Instanţa a mai reţinut că autorizaţia de construcţie a fost emisă cu nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii.
În anul 2013, ca urmare a anulării autorizaţiei de construcţie, societatea reclamantă a cerut în instanţă, printr-o nouă acţiune, demolarea imobilului de lux precum şi obligarea Primăriei municipiului Constanţa la emiterea actului administrativ de desfiinţare a lucrărilor ce fuseseră executate în baza autorizaţiei anulate.
La data de 22.08.2013, Primăria municipiului Constanţa a cerut respingerea acţiunii ca nefondată, susţinând că autorizaţia de construire anulată de instanţă a fost modificată printr-o altă autorizaţie de construire emisă la data de 24.03.2011, autorizaţie neanulată şi perfect valabilă.
Ulterior, în cursul aceluiaşi an, Primăria municipiului Constanţa a venit cu o completare prin care înştiinţa instanţa de judecată că a intervenit un element nou, respectiv că a fost emisă, la data de 03.09.2013 o nouă autorizaţie de construire, pentru imobilul a cărui demolare se cere. Prin urmare, Primăria municipiului Constanţa considera că nu mai există temei legal pentru ca societatea reclamantă să solicite şi să obţină demolarea construcţiei edificate în regim P+5E-6E.
Aceleaşi aspecte, întemeiate pe existenţa unei autorizaţii valabile din data de 03.09.2013, au fost alegate în apărare şi de societatea constructoare a imobilului.
Autorizaţia de construire din data de 03.09.2013 a fost semnată de Decebal Făgădău, la data faptei viceprimar al municipiului Constanţa, în exercitarea atribuţiilor delegate de primar al municipiului Constanţa, de Constantin Nicoleta, la data faptei şef serviciu - Serviciul autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, în exercitarea atribuţiilor de împuternicit al arhitectului - şef al mun. Constanţa şi de Dinescu Fulvia Antonela, la data faptei director executiv adjunct al Direcţiei Administraţiei Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, în exercitarea atribuţiilor de împuternicit al secretarului municipiului Constanţa.
”Eliberarea autorizaţiei respective din data de 03.09.2013 nu ar fi fost posibilă fără întocmirea şi eliberarea certificatului de urbanism din data de 02.07.2013, semnat de Mazăre Radu Ştefan în calitate de primar şi de suspecta Luiza Elena Tănase în calitate de arhitect şef”, anunţă DNA.
Potrivit procurorilor, în anul 2016, prin sentinţa civilă nr.745/2016, Tribunalul Constanţa a dispus anularea autorizaţiei de construire emisă la data de 03.09.2013 de Primăria Municipiului Constanţa, întrucât pe terenul pentru care s-a emis autorizaţia era deja construită o clădire (imobilul rezidenţial ce fusese construit în proporţie de 95% în baza autorizaţiei anulate) prin urmare ”autorizaţia din anul 2013 a fost emisă nelegal”.
Decizia a fost anulată ulterior, ca urmare a faptului că părţile au ajuns la o înţelegere amiabilă.
”Suspiciunea comiterii infracţiunii de abuz în serviciu, de către persoanele menţionate are în vedere că, Decebal Făgădău, în exercitarea atribuţiilor de viceprimar al municipiului Constanţa, Constantin Nicoleta şi Dinescu Fulvia, au semnat autorizaţia de construire din data de 03.09.2013, iar primul a şi emis-o, cu încălcarea dispoziţiilor. Autorizaţia a fost semnată şi emisă în condiţiile în care la data emiterii celei de-a doua autorizaţii, 03.09.2013, construcţia era deja edificată în proporţie de 95%, cu nesocotirea drepturilor de servitute privind distanţa dintre construcţiile învecinate şi servitute de vedere, fiind ridicată în zona benzii litorale a Mării Negre, în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive. Aceste aspecte au fost constatate printr-o decizie civilă irevocabilă pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în anul 2012”, mai spun procurorii.
Potrivit acestora, suspiciunea comiterii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu de către persoanele menţionate are în vedere că, la data de 02.07.2013, Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar, şi Tănase Luiza Elena, în calitate de arhitect şef al primăriei municipiului Constanţa, au semnat, cu încălcarea prevederilor legale, certificatul de urbanism în favoarea societăţii care a ridicat imobilul în regim P+5E-6E de pe plajă, fără ca în cuprinsul acestui document să se facă vreo menţiune cu privire la tipul de imobil, construcţie sau teren, ori categoria terenului pe care urmează să se edifice construcţia, respectiv teren ocupat, teren liber sau teren aparent liber.
”În certificat s-a menţionat, în mod nereal, că nu există zone protejate, drepturi de servitute sau interdicţii de construire, astfel cum se reţinuse în mod irevocabil decizia civilă a Curţii de Apel Constanţa, din 2012”, se mai arată în rechizitoriul procurorilor.
Certificatul de urbanism nu a fost redactat în baza cererii şi a documentaţiei complete depuse, în concordanţă cu situaţia reală din teren la data solicitării. Certificatul de urbanism respectiv, emis cu încălcarea prevederilor legale era un înscris absolut necesar eliberării autorizaţiei de construire din anul 2013, în favoarea firmei care a construit imobilul de lux de pe plajă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
