Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a înregistrat luni dosarul de la Direcţia Naţională Anticorupţie privind adoptarea OUG 13 şi va face cercetări în vederea stabilirii răspunderii penale cu privire la cele cinci fapte pentru care cauza a fost declinată de la DNA, printre care şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi de probe.
Dosarul cunoscut ca "Adoptarea Ordonanţei 13” a fost înregistrat pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după declinarea cauzei de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
"În cauză urmează a fi efectuate cercetări în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirii răspunderii penale”, arată PICCJ.
DNA a anunţat luni că, în dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii au dispus, în 24 februarie, clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Anchetatorii au mai decis disjungerea şi declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea cauzei legată de cinci infracţiuni, respectiv: favorizare a făptuitorului; prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută şi sancţionată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri; fals intelectual.
Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri.
DNA precizează că actul normativ avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.
În dosarul privind OUG 13 au fost audiaţi la DNA, în calitate de martor, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Graţiela Gavrilescu, şi foştii secretari de stat de la Ministerul Justiţiei Oana Schmidt Hăineală şi Constantin Sima.
Direcţia Naţională Anticorupţie a început anchetă cu privire la modul de elaborarea OUG 13 din 31 ianuarie privind modificarea codurilor penale, abrogată de Guvern la cinci zile după adoptare, în urma unui denunţ formulat, în 24 ianuarie, de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.
În denunţul de la DNA, membrii asociaţiei ”Iniţiativa România” i-a acuzat pe premierul Sorin Grindeanu, pe fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, şi pe preşedintele PSD, Liviu Dragnea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
