Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) critică proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, arătând că diminuează drepturile salariale ale procurorilor, ducând la scăderea atractivităţii profesiei şi la demotivarea procurorilor. Parchetul propune modificări, între care valorificarea activităţii ce depăşeşte 25 de ani (vechimea în funcţie), creşterea diferenţelor salariale între diferitele grade profesionale, diferenţierea între salarizarea aferentă funcţiilor de execuţie şi a celor de conducere, instituirea unor garanţii împotriva diminuărilor anuale ale cuantumului drepturilor salariale.
Ministerul Public anunţă că a transmis, marţi, Ministerului Justiţiei un punct de vedere privind proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, semnalând faptul că prevederile acestuia sunt de natură să aducă grave atingeri statutului magistratului, prin afectarea garanţiilor financiare asociate acestui statut, componentă esenţială a independenţei sistemului judiciar.
Potrivit sursei citate, proiectul conţine dispoziţii care, pe lângă faptul că diminuează drepturile salariale ale personalului care va fi încadrat după intrarea în vigoare a legii, afectează şi predictibilitatea veniturilor procurorilor în funcţie şi ale celorlalţi profesionişti de la nivelul parchetelor, creând, totodată, situaţii profund discriminatorii, care nu vor mai putea fi corectate, forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti urmând a fi anihilată.
"Ministerul Public atrage atenţia că, în cazul unora dintre categoriile profesionale care îşi desfăşoară activitatea la nivelul parchetelor, vor fi incidente diminuări semnificative ale drepturilor salariale, fără o justificare obiectivă. Astfel, referitor la stabilirea cuantumului concret al drepturilor salariale, potrivit proiectului de lege, calculul indemnizaţiei de încadrare/salariului de bază se realizează în raport de valoarea de referinţă şi coeficientul de salarizare prevăzut pentru fiecare funcţie în anexele legii, la care se adaugă sporul pentru condiţii de muncă, precum şi o diferenţă salarială tranzitorie (diferenţă între drepturile salariale aflate în plată şi indemnizaţia de încadrare sau salariul de bază stabilite potrivit proiectului), constatându-se că prevederile care reglementează atât cuantumul valorii de referinţă, cât şi cel al sporului pentru condiţii de muncă, nu prezintă garanţii împotriva arbitrariului, fiind afectată predictibilitatea veniturilor", arată Parchetul General, într-un comunicat de presă.
Conform aceleiaşi surse, măsura instituirii unei "diferenţe salariale tranzitorii" va genera situaţii profund discriminatorii în plan profesional, procurorii şi ceilalţi profesionişti de la nivelul parchetelor care vor fi încadraţi, promovaţi sau cei care vor ocupa sau ocupă funcţii de conducere şi le expiră mandatele ori cei care vor îndeplini condiţiile pentru trecerea în altă treaptă de salarizare, după intrarea în vigoare a legii, vor fi remuneraţi conform legii noi, fără a li se acorda diferenţa salarială tranzitorie, contrar jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la salarizarea în mod discriminatoriu a personalului din justiţie.
"În consecinţă, în perspectiva aplicării acestor dispoziţii legale, măsurile preconizate vor avea ca efect destabilizarea resurselor umane din multiple perspective, diminuarea «atractivităţii» profesiei pentru absolvenţii de studii juridice, demotivarea personalului în funcţie de a ocupa funcţii de conducere, de a promova şi chiar de a rămâne în sistem, contrar unuia dintre dezideratele urmărite prin adoptarea proiectului de lege, respectiv: atragerea, motivarea şi menţinerea profesioniştilor în sistemul public prin susţinerea debutului în carieră, predictibilitate în evoluţia profesională şi încurajarea menţinerii în activitate a personalului performant şi cu experienţă", se arată în comunicat.
Totodată, susţin reprezentanţii PICCJ, în proiectul noii legi a salarizării se constată o discrepanţă ca dimensionare a salarizării specialiştilor/specialiştilor IT în raport cu întreaga familie ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie", în care este inclus întregul aparat administrativ cu specific informatic.
De asemenea, se constată că, prin proiectul de lege, a fost realizată o ierarhizare anormală a agenţilor de poliţie judiciară şi a ofiţerilor de poliţie judiciară, agenţii de poliţie judiciară urmând să beneficieze de un salariu de bază cu mult mai mare decât cel aplicabil ofiţerilor de poliţie judiciară, contrar ierarhiei funcţiilor ca funcţia cu grad inferior (agent de poliţie judiciară) să fie salarizată într-un cuantum mai mult decât dublu faţă de funcţia cu grad superior (ofiţer de poliţie judiciară).
"Punctul de vedere transmis Ministerului Justiţiei conţine propuneri de modificare şi completare a proiectului de lege, acestea vizând, printre altele, valorificarea activităţii ce depăşeşte 25 de ani (vechimea în funcţie), creşterea diferenţelor salariale între diferitele grade profesionale (care potrivit proiectului de lege analizat sunt aproape simbolice), diferenţierea între salarizarea aferentă funcţiilor de execuţie şi a celor de conducere, instituirea unor garanţii împotriva diminuărilor anuale ale cuantumului drepturilor salariale ale personalului din sistemul judiciar, importanţa deplasărilor în interes de serviciu în vederea efectuării actelor de urmărire penală în alte localităţi şi salarizarea specialiştilor din Ministerul Public în raport cu vechimea în funcţie şi vechimea în muncă. În concluzie, Ministerul Public arată prin punctul de vedere formulat, temeinic argumentat juridic, că, fără luarea în considerare a obiecţiilor formulate şi a modificărilor propuse, prevederile din proiectul de lege menţionat riscă să destabilizeze în mod grav şi iremediabil sistemul judiciar, cu consecinţe asupra funcţionării însuşi statului de drept", mai scrie în comunicat.
Medikatv.ro
