Peste o sută de oameni participă la dezbaterea publică a proiectelor de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, spunând în deschiderea dezbaterii că de graţiere nu vor beneficia violatorii, criminalii, recidivişitii şi cei acuzaţi de fapte de corupţie.
Dezbaterea publică de la Ministerul Justiţiei a început la ora 10.00, alături de ministrul Justiţiei fiind directorul Administraţiei Naţionale a Penitenicarelor şi secretari de stat din MJ. În sală, printre cei care vor avea intervenţii în dezbatere sunt Gigi Becali şi reprezentanţi ai mai multor organizaţii nonguvernamentale.
Ministrul Justiţiei a spus, la începtul dezbaterii, că toţi cei care şi-au prezentat, verbal sau în scris, dorinţa de a participa la această consultare, o pot face, arătând că aceştia vor putea să îşi exprime opiniile legat de cele două ordonanţe de urgenţă.
Florin Iordache a precizat că de proiectul privind graţierea nu vor beneficia violatorii, criminalii, cei acuzaţi de fapte de corupţie şi nici recidiviştii, iar condiţia pusă este legată de recuperarea prejudiciilor.
În ceea ce priveşte proiectul de ordonanţă privind modificarea codurilor penale, ministrul Justiţiei a spus că, săptămâna trecută, Curtea Constituţională a decis că încă şase articole din codurile penale sunt neconstituţionale, iar în aceste condiţii se impun noi modificări.
„Ascultăm toate părerile şi opiniile şi vrem să ne asigurăm că toate opiniile şi argumentele vor fi integrate în aceste acte, astfel încât ele să nu plece din Minister fără opiniile împărtăşite”, a spus Iordache.
La dezbatere sunt şi fostul avocat al fraţilor Cămătaru, Mihai Costea, condamnat la 13 ani de închisoare cu executare pentru înşelăciune, precum şi Florentin Scaletchi, fostul preşedinte al OADO, condamnat la şase ani de închisoare pentru fapte de corupţie, ambii executând pedepsele primite.
Timpul alocat fiecărei intervenţii este de trei minute pentru fiecare asociaţie, respectiv participant individual.
Dezbaterea are loc la o zi după ce peste 40.000 de oameni au manifestat în Bucureşti împotriva celor două proiecte. Manifestaţii la care au participat, în total, peste 30.000 de oameni au avut loc, duminică, şi în Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Iaşi, Timişoara, dar şi în diaspora. Manifestaţii la care au participat, în total, peste 30.000 de oameni au avut loc, duminică, şi la Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Ploieşti, Alba Iulia, dar şi în diaspora.
Proteste au avut loc şi duminică trecută, atât în Capitală, cât şi în mai multe oraşe din ţară. La protestul din Bucureşti au participat peste 20.000 de oameni, care au mers în marş din Piaţa Universităţii în Piaţa Victoriei şi apoi la sediul PSD din Kiseleff. În Piaţa Universităţii s-a aflat, timp de aproximativ 15 minute, şi preşedintele Klaus Iohannis, care a spus că este inadmisibil să fie schimbate legile în modul în care se intenţionează şi că oamenii au de ce să fie indignaţi.
Consiliul Superior al Magistraturii, reunit în plen, în absenţa ministrului Justiţiei, Florin Iordache, a dat, în 25 ianuarie, aviz negativ proiectelor de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările codurilor penale. Avizul dat de CSM este unul consultativ.
Pe această temă, preşedintele Klaus Iohannis a declanşat procedura pentru organizarea unui referendum. Preşedintele contestă cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani şi a celor cu boli incurabile în faze terminale.
Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.
Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.
În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi că beneficiari ai folosului patrimonial de pe urmă faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
