Peste 500 de judecători cer Guvernului, printr-un memoriu, aplicarea nediscriminatorie a Ordonanţei de Urgenţă nr. 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ei susţinând, astfel, demersul a 132 de procurori, care au trimis o scrisoare deschisă în care solicită încetarea oricăror presiuni ce ar putea împiedica aplicarea acestui act normativ. Magistraţii susţin că soluţia legislativă actuală, aflată în contradicţie cu recomandările Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, pune o problemă serioasă de independenţă a justiţiei, cât timp bugetul instanţelor este controlat de puterile executivă şi legislativă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În memoriul adresat Guvernului, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 516 judecători din toată ţara cer aplicarea nediscriminatorie a OUG 20/2016.

Magistraţii explică fapul că în România gestiunea bugetului instanţelor reprezintă o atribuţie a Ministerului Justiţiei, în calitate de ordonator principal de credite, iar fundamentarea porneşte de la comunicarea ierarhică tribunale - curţi de apel - Ministerul Justiţiei, bugetul fiind supus spre aviz consultativ Consiliului Superior al Magistraturii.

Ei spun că soluţia legislativă actuală, aflată în contradicţie cu recomandările Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), pune o problemă serioasă de independenţă a justiţiei, cât timp bugetul este controlat de puterile executivă şi legislativă.

"Resursele financiare pot constitui pentru Ministerul Justiţiei, respectiv puterea executivă, un element de presiune asupra corpului magistraţilor şi oricând o modificare peste noapte a sistemului de remunerare poate deveni un factor de lezare a independenţei magistraţilor. Refuzul plăţii drepturilor salariale lunare la nivelul stabilit prin lege reprezintă o încălcare flagrantă a principiului independenţei judecătorilor, constituind un mijloc de presiune exercitat asupra acelor magistraţi care nu beneficiază de un tratament echitabil şi nediscriminatoriu în raport cu alte categorii aparţinând aceluiaşi corp profesional", susţin cei peste 500 de judecători, în memoriul lor.

Potrivit acestora, starea de subfinanţare a sistemului judiciar, neplata drepturilor salariale restante, inechităţile din sistemul de salarizare, refuzul puterii executive de a renunţa la pârghiile financiare privind instanţele judecătoreşti, prin trecerea administrării bugetului acestora la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contestarea tot mai frecventă a celor mai importante elemente privind statutul judecătorilor şi procurorilor au constituit premisele declanşării protestului magistraţilor din 2009, eveniment fără precedent pentru sistemul judiciar din România, care a determinat blocarea pentru 30 de zile a oricărei activităţi judiciare. 

Salarizarea personalului bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, iar având în vedere diferenţele salariale rezultate în urma aplicării acestei legi, astfel cum a fost ea limitată prin legi anuale de salarizare, legiuitorul a intervenit pentru înlăturarea acestor inechităţi. Astfel, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, prin care a fost modificată OUG 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, explică magistraţii. 

Potrivit articolului 1 din OUG 57/2015, în anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor funcţiei de bază, salariilor funcţiei de bază, indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. 

Prin OUG 20/2016 s-a introdus un nou articol în cuprinsul OUG 57/2015, respectiv articolul 3 indice 1, care, la alineatul 1, prevede că prin excepţie de la prevederile articolului 1, alineatul 1, începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază, indemnizaţiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad, treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază, indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Magistraţii susţin că această derogare este una firească, absolut necesară faţă de realităţile din sistemul bugetar, întrucât ea are drept scop evitarea discriminărilor salariale între titularii funcţiilor publice salarizate potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, cu consecinţa egalizării, la nivelul cel mai înalt în plată, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate în situaţii similare în cadrul aceluiaşi ordonator de credite.

Conform acestora, există judecători cărora li s-a recunoscut, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, dreptul la majorarea indemnizaţiilor de bază cu indexările de 5%, 2% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007, aprobată cu modificări prin Legea 231/2007, sume puse în plată prin emiterea corespunzătoare a unor ordine de salarizare, încă din anul 2011.

"În consecinţă, instanţa supremă a stabilit în mod obligatoriu că drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile privind creşterile salariale de 2%, 5% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se includ în sintagma de indemnizaţie avută. Prin urmare, aceste majorări ale indemnizaţiei nu au fost pierdute niciodată de cei cărora li s-au recunoscut şi, în temeiul art. 3 ind. 1 alin. 1 din O.U.G. nr.57/2015, introdus prin pct. 1 al O.U.G. nr.20/2016, ele vor trebui acordate tuturor judecătorilor care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii", mai spun semnatarii memoriului.

Ei cer trecerea bugetului instanţelor la titularul de drept al gestionarii bugetului puterii judecătoreşti, respectiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cei peste 500 de semnatari ai memoriului mai cer "eliminarea imediată de către Ministerul Justiţiei şi ceilalţi ordonatori de credite a anomaliilor din domeniul justiţiei legate de aplicarea dispoziţiilor OUG nr.20/2016 şi emiterea unor ordine de salarizare care să satisfacă în mod real şi efectiv rigorile art. 3 ind.1 alin. 1 din OUG 57/2015, respectiv să stabilească o indemnizaţie de încadrare brută care să cuprindă şi indexările de 5%, 2% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007, în sensul Deciziei ICCJ nr. 23/2015, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu toate consecinţele".

De asemenea, judecătorii cer "iImplicarea imediată a Consiliului Superior al Magistraturii în obţinerea acestor rezultate, având în vedere atribuţia sa de a apăra corpul magistraţilor şi membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii magistratului în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea".

Prin aceste solicitări, judecătorii susţin demersul a 132 de procurori, care au trimis o scrisoare deschisă în care cer încetarea oricăror presiuni ce ar putea împiedica aplicarea acestui act normativ. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.