Ministerul Justiţiei a transmis, vineri, precizări cu privire la măsurile concrete care au fost luate în vederea combaterii traficului de persoane, în perspectiva evaluării realizate de Departamentul de Stat al SUA. Retrogradarea României ar avea consecinţe asupra finanţărilor pe care ţara noastră le poate primi din SUA. Ministerul precizează că, în 2021, 1.242 de persoane au fost urmărite penal şi s-au obţinut condamnarea definitivă a 175 de persoane. Pedepsele însumează 495 de ani de închisoare cu executare şi 83 de ani cu suspendare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Ministerul Justiţiei a participat săptămâna aceasta la finalizarea răspunsului autorităţilor române pe marginea chestionarului de evaluare transmis de Departamentul de Stat al SUA în vederea elaborării Raportului privind traficul de persoane pentru anul 2022 (2022 Trafficking in persons Report sau Raportul TIP). Procesul s-a realizat sub coordonarea Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane şi a Cancelariei Prim-ministrului”, a transmis, vineri, MInisterul Justiţiei.  

Raportul TIP este o evaluare anuală a Guvernului american, care analizează eforturile statelor lumii în materia prevenirii şi combaterii traficului de persoane. În baza constatărilor analizate, acest mecanism plasează statele evaluate în patru niveluri (denumite Tier 1, Tier 2, Tier 2 Watch List şi Tier 3).  

”Ediţia 2022 a raportului are o valoare crucială pentru România, întrucât va decide promovarea sau retrogradarea statului român de pe nivelul Tier 2 Watch List pe care se găseşte de doi ani. O eventuală retrogradare a României ar avea consecinţe nedorite în planul relaţiilor bilaterale, întrucât poate atrage anumite restricţii de natura asistenţei financiare”, a mai transmis ministerul.  

Instituţia precizează măsurile pe care le-a luat pentru combaterea traficului de persoane, între care un front inter-instituţional, având loc întâlniri de lucru repetate cu conducerea Ministerului Public, DIICOT, MAI, Ambasada Statelor Unite, precum şi cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu.  

Totodată, au avut loc întâlniri de lucru cu omologi din UE, Comisarul pe Justiţie şi ambasadori, pentru strângerea cooperării pe combaterea transfrontalieră a fenomenului. Acţiunile Ministerului Justiţiei s-au focalizat pe 5 direcţii majore: 
a. îmbunătăţirea asistenţei oferite victimelor traficului de persoane 
b. recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni 
c. culegerea şi prelucrarea datelor statistice în materie 
d. îmbunătăţirea pregătirii profesionale 
e. consolidarea urmăririi penale 

Concret, Ministerul Justiţiei precizează că a acţionat prin: 

  •  
    Emiterea de îndrumări (nr. 99940 din data de 28 noiembrie 2019 şi nr. 45318 din data de 10 iunie 2020 către Ministerul Public), prin care s-a solicitat intensificarea şi prioritizarea acţiunii de combatere a traficului de persoane şi crimă organizată prin manifestarea unei atitudini proactive în ceea ce priveşte sesizarea din oficiu, cu luarea în considerare a tuturor surselor de informare, inclusiv surse deschise şi mass media.  

  • Transmiterea către curţile de apel a unei circulare, în vederea comunicării de date statistice cu privire la formele de asistenţă financiară de care au beneficiat victimele traficului de persoane, segregate pe o serie de criterii relevante 

  • A fost emisă o instrucţiune a Ministrului Justiţiei privind unele măsuri strategice în materia prevenirii şi combaterii traficului de persoane care prevedea analiza cu celeritate a tuturor documentelor publicate de organismele internaţionale în materia prevenirii şi combaterii traficului de persoane.  

  • Ministerul Justiţiei a dezvoltat o nouă funcţie a aplicaţiei ECRIS, care permite anonimizarea numelui unei singure părţi din dosar (în speţă, numele victimei uneia din infracţiunilor enumerate mai sus).  

  • Adresarea unei recomandări către Institutul Naţional al Magistraturii de a include aspecte privind fenomenul traficului de persoane în elaborarea temelor de pregătire a procurorilor şi judecătorilor 

  • Lansarea unui program de cooperare cu ambasada SUA la Bucureşti, FBI şi DIICOT, International Justice Mission, pentru pregătirea procurorilor în domeniu şi un grant de 600.000 dolari pentru protecţia victimelor. 

”Conştiente de importanţa sporirii eforturilor naţionale de combatere a traficului de persoane, autorităţile române au utilizat energic instrumentarul avut la dispoziţie pentru a contracara efectele nocive ale acestui fenomen infracţional. Cu sprijinul ministrului Justiţiei, capacitatea operativă a DIICOT a fost augmentată prin înfiinţarea unui serviciu dedicat combaterii traficului de persoane. Acesta funcţionează cu un procuror şef şi şapte posturi de procuror cu funcţii de execuţie”, a mai transmis ministerul.  

Sursa citată a precizat că noua configuraţie a permis efectuarea urmăririi penale, anul trecut, împotriva a 1.242 de persoane bănuite a fi implicate în fapte de trafic de persoane, precum şi obţinerea a 175 de condamnări definitive.  

”Pedepsele aplicate însumează peste 495 de ani de închisoare cu executare şi peste 83 de ani de închisoare a căror executare a fost suspendată condiţionat. 235 de victime traficate au fost despăgubite cu sume ce totalizează peste 733.000 EURO”, a mai transmis ministerul.  

Pentru a răspunde mobilităţii grupărilor criminale ce acţionează în ţările de destinaţie, pe parcursul anului 2021 structurile specializate în combaterea traficului de persoane au desfăşurat activităţi într-un număr de 723 de dosare cu caracter transfrontalier.  

”Raportul Eurojust 2021 recunoaşte că România a fost statul membru cu cele mai multe echipe comune de anchetă constituite în materia traficului de persoane: 41 în perioada 2016-2020 (1). La acestea se adaugă formularea a 150 de cereri de comisie rogatorie şi ordine europene de anchetă active în 2021. Acest efort lăudabil a fost încurajat şi de o nouă configurare a politicii penale în materia combaterii criminalităţii organizate, prin adoptarea, anul trecut, a Strategiei Naţionale împotriva Criminalităţii Organizate 2021-2024, finalizare a unui proces de diagnoză şi planificare a capacităţii naţionale de răspuns început în anul 2020. Documentul a fost gândit ca un instrument de lucru ofensiv, energic, organizat şi coerent al instituţiilor statului român cu privire la fenomenul grupărilor criminale organizate, inclusiv în ceea ce priveşte traficul de persoane”, a mai transmis Ministerul Justiţiei. 

 

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.