Curtea de Apel Bucureşti a decis, miercuri, să citeze ca părţi responsabile civil Ministerul Afacerilor Interne, SRI şi ministerul Finanţelor, în dosarul torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, după ce avocatul fostului ofiţer de Securitate Vasile Hodiş le-a spus judecătorilor că acesta s-a pensionat în 2013 din SRI, iar MAI avea în subordine penitenciarul în care a murit Ursu.
Avocatul lui Vasile Hodiş a cerut instanţei introducerea în proces a Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii şi Ministerului Finanţelor, motivând că “SRI este succesorul în drepturi şi obligaţii al fostei Securităţi, iar Hodiş s-a pensionat în 2003 de la SRI. Avocatul a precizat că ministerul Finanţelor este reprezentatul statului român, iar Ministerul de Interne, înainte de 1989, avea în subordine penitenciarele, Gheorghe Ursu decedând într-un spital penitenciar.
“În opinia apărării, Hodiş este nevinovat, dar dacă dumneavoastră reţineţi totuşi vinovăţia, se impune ca şi părţile enumerate să răspundă, în solidar cu inculpatul, cu privire la latura civilă”, a arătat avocatul în faţa instanţei.
Avocatul lui Tudor Postelnicu a cerut introducerea în cauză, ca părţi responsabile civilmente, a MAI, Guvernului şi Ministerului Finanţelor, opinie cu care a fost de acord şi avocatul lui Marin Pârvulescu.
Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, a arătat că nu consideră oportună introducerea în cauza a instituţiilor statului român.
“Nu dorim că plătitorul de taxe român să aibă de suferit după acest proces, noi dorim ca decizia să se răsfrângă exclusiv asupra celor trei inculpaţi. Considerăm că actualul stat român, care încearcă să facă dreptate după 30 de ani prin aducerea cazului în faţa instanţei, nu este succesorul statului comunist”, a spus şi avocatul lui Andrei Ursu.
După cererile avocaţilor, procurorul prezent la şedinţa de judecată a arătat că solicită instanţei să dispună citarea în calitate de părţi responsabile civilmente a Ministerului Afacerilor Interne, SRI şi Ministerului Finanţelor, cu comunicarea cererilor depuse, pentru a-şi spune punctul de vedere în ceea ce priveşte solicitarea apărătorilor.
Andrei Ursu a arătat din nou că nu instituţiile statului român trebuie să plătească eventualele daune, ci inculpaţii, “pe care actualul stat român i-a adus după 30 de ani la judecată”.
Instanţa a admis cererea procurorului şi a dispus citarea SRI şi a ministerelor Internelor şi Finanţelor ca părţi responsabile civilmente.
“La pronunţarea pe fond, vom decide în ce măsură răspund sau nu în solidar cu inculpaţii”, a spus judecătorul, care a stabilit următorul termen în acest dosar pe 7 iunie.
În timpul procesului, Andrei Ursu a mai cerut luarea unor măsuri asigurătorii faţă de cei trei inculpaţi, “pentru a asigura tragerea la răspundere civilă a acestor persoane”.
Avocaţii inculpaţilor Tudor Postelnicu, Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru măsuri asigurătorii deoarece “presiunea psihică este prea mare, Postelnicu este grav bolnav şi interesul nu este să moară alţi oameni”.
Procurorul a spus că, înainte de pronunţarea pe această cerere, trebuie făcute verificări cu privire la bunurile şi veniturile inculpaţilor.
“Abia după obţinerea acestor informaţii ar trebui discutată această cerere de instituire a unor măsuri asigurătorii”, a adăugat procurorul.
În urma deliberării, instanţa a decis să facă verificări la MAI, Casa Naţională de Pensii, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, precum şi la alte instituţii, pentru afla ce venituri au şi ce bunuri deţin cei trei inculpaţi.
Judecarea dosarului în care Tudor Postelnicu, Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, torţionarii inginerului Gheorghe Ursu, sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii a început în 12 aprilie, la Curtea de Apel Bucureşti,
Dosarul se judecă la Curtea de Apel Bucureşti după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 16 martie, că, raportat la faptele de care sunt acuzaţi torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, judecata trebuie să se facă de către această instanţă.
Judecătorii au mai hotărât, în 16 martie, încetarea procesului penal în cazul fostului ministru de Interne George Homoştean, întrucât acesta a murit în decembrie anul trecut.
Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată pe 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar foştii miniştri de Interne George Homoştean şi Tudor Postelnicu, de complicitate la aceste infracţiuni.
Potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.
“Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a putea face «dovadă» că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au «inventat» infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plata străine", au scris procurorii militari în actul de sesizare a instanţei.
În realitate, potrivit probelor din dosar, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte cum ar fi legăturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Liberă, relaţiile şi discuţiile acestuia cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, precum şi de impresiile consemnate în jurnalul acestuia despre politică statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist.
Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist".
De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii.
"Inculpaţii Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
George Homoştean şi Tudor Postelnicu au fost acuzaţi de procurorii militari că, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de Pârvulescu şi Hodiş împotriva lui Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare.
"De asemenea, la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homoştean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia", susţin procurorii.
Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
