Magistraţii resping ultima variantă propusă de Guvern potrivit căreia pensiile lor viitoare ar fi de 70% din salariul net. Vicepreşedintele Claudiu Sandu afirmă că magistraţii au cerut ca pensia să fie de 65 % din brut, „ca toate celelalte categorii de funcţionari care au pensii de serviciu”, adică „se învârte undeva în jur de 85% după impozitare. Sandu a recunoscut că pensiile celor ieşiţi la 48 de ani sunt uriaşe şi reclamă nerespectarea principiului echitabilităţii, în cazul magistraţilor încă în activitate. Despre avizul cerut CSM pe proiect, Sandu spune că i se pare „o chestiune neserioasă” ca Guvernul să îl vrea urgent, în condiţiile în care Consiliul nu l-a primit încă. Despre pierderea banilor de către România, în cazul în care se depăşeşte termenul de 28 noiembrie, Sandu a spus că este „o chestiune care nu e adevărată” şi că politicienii „mint”, pentru că CE vizează pensiile în plată, mai mari ca salariul, şi nu pe cele viitoare.
Întrebat, la Digi 24, despre noua variantă a pensiilor magistraţilor, vicepreşedintele CSM, Claudiu Sandu, a spus că aceştia au cerut 65% din salariul brut, la fel ca toate celelalte categorii de functionari care au pensii de serviciu, adică „undeva în jur de 85 % după impozitare”.
Despre etapizarea la 17 ani pentru ieşirea la pensie, Sandu a spus că a fost o discuţie, dar că părţile nu au căzut de acord asupra niciunei etapizări.
„A fost o discuţie cu 17 ani pe care noi am acceptat-o, n-ar fi asta o chestiune, deşi ea trebuia să vină la pachet şi cu consens şi cu celelalte chestiuni in discuţie, mai ales cu privire la cuantumul acestui principiu. (...) Noi nu acceptăm această chestiune care devine de-a dreptul neserioasă, şi anume nerespectarea principiului echitabilităţii. Adică avem câteva mii de pensii mult mai mari decât salariul împotriva cărora nu se face nicio intervenţie legislativă, însă ţinteşte magistratul care este în activitate şi care va duce greul în următorii 20 de ani până la vârsta de 65 de ani, pe care am acceptat-o şi nu am avut nimic de comentat, însă la 65 de ani se va pensiona cu o pensie mai puţin de jumătate faţă de cel care s-a pensionat la 48 de ani cu o pensie mai mare decât salariul”, a explicat vicepreşedintele CSM.
Sandu a recunoscut că pensiile celor ieşiţi din sistem la 48 de ani sunt uriaşe, menţionând că magistraţii sunt „de acord cu principiile acestei reforme”, numai că aceste principii, ca să fie echitabile, „aşa cum a spus şi Comisia Europeană”, trebuie să se aplice tuturor.
„Or prim-ministrul refuză să aplice aceste principii celor care deja s-au pensionat şi ţinteşte doar «ticăloşii de magistraţi» în funcţie, ceea ce este incorect, este o ură pe care el o propagă în spaţiu public şi care nu va mai dispărea în următorii 50 de ani din societatea românească. Este incorect faţă de colegii care rămân să îşi facă datoria, în vreme ce cei care au reuşit să scape, în ghilimele, vor rămâne şi cu o pensie foarte mare şi cu o vârstă foarte tânără la care s-au pensionat”, a spus Sandu.
Acesta a precizat că există „o problemă de constituţionalitate” şi cu actualul proiect, de care susţine că a auzit doar din mass-media, în condiţiile în care pe magistraţi nu i-a mai convocat nimeni la „nicio discuţie”, pentru că CCR a arătat în practica ei constantă că pensia unui magistrat trebuie să fie „cât mai apropiată de ultimul venit în plată”, astfel încât magistratul „să beneficieze pe perioada activităţii de securitatea veniturilor lui şi după momentul încheierii activităţii”, „astfel încât să nu fie tentat în timpul profesiei să accepte şi alte oferte care se pot face”.
„Deci este un principiu european, nu l-am inventat noi, este un principiu înscris şi în practica Curţii Europene de Justiţie şi sunt hotărâri numeroase pe această temă de care domnul prim-ministru nu vrea să audă. (...) Acei 70% din net propuşi de domnul prim-ministru sunt impozabili (CASS şi pensiile de peste 3.000 de lei impozitate) şi rămânem cu vreo 50% din net. Jumătate din venit nu prea circumscrie principiului de a fi cât mai aproape de ultimul venit în plată. Dacă ar fi 70% neimpozabili, ar fi în regulă”, a precizat Sandu.
Întrebat dacă avizul CSM va veni în timp util, dar şi de posibilitatea ca România să treacă de data de 28 noiembrie şi să piardă bani europeni, Sandu a răspuns: „La ora la care vorbim în CSM nu a intrat oficial niciun proiect trimis de guvern pentru avizare. Deci guvernul trimite joi, în data de 20, un proiect şi are pretenţia să-l avizăm de urgenţă, astfel ca până la 28 noiembrie să fie şi asumarea guvernamentală în Parlament? Mi se pare o chestie neserioasă din partea unui guvern”.
Despre pierderea banilor de către România, în cazul în care se depăşeşte termenul de 28 noiembrie, Sandu a spus că este „o chestiune care nu e adevărată”, pentru că pierderea banilor se leagă de pensiile în plată, mai mari decât salariile.
„Când am fost la Cotroceni, am predat membrilor Coaliţiei, nu că n-ar fi ştiut, materialul de la Comisia Europană, care a fost comunicat şi Consiliului, şi care, de fapt, singura problemă care a dus la redeschiderea acestui capitorl de către Comisie este reprezentată de pensiile în plată. Ei doresc să se aplice acest principiu al echitabilităţii, de care am vorbit la început, astfel încât pensiile foarte mari să fie supraimpozitate şi să fie readuse sub salariul în plată. Acesta este un principiu foarte sănătos.
La remarca moderatoarei că, în aceste condiţii, politicienii mint când ne spun, «dom'le, suntem legaţi de data de 28», Sandu a răspuns tranşant: „Da!”.
Întrebat cum poate fi rezolvată această situaţie, Sandu a spus că acest lucru se paote face „prin aplicarea unor principii de bun simţ şi de responsabilitate”.
„Noi am venit cu o propunere, zic eu, rezonabilă. Este anormal să consideri magistraţii ca fiind inamicii societăţii. Şi motivul pentru care să-i pedepseşti ducându-i la o pensie de 55% din brut, maxim 70 % din net, în condiţiile în care celelalte categorii de funcţionari care iau pensii de serviciu, ca şi noi, au în legea lor 65% din brut, eu cred că propunerea noastră a fost mai mult decât rezonabilă. Nu s-a putut discuta şi chiar sunt curios să văd care este forma cu care va veni guvernul, pentru că mi se pare neserios, deşi de la momentul motivării de câte CCR a trecut mai mult de o săptămână. Tu, ca guvern, nu ai reuşit să vii cu o propunere către CSM, dar ai pretenţia ca CSM-ul să-ţi dea avizul în trei zile. Asta e o chestie neserioasă şi este destul de greu de crezut că vom mai reuşi, cu toate eforturile pe care le vom face, să consultăm colegii, să dăm un aviz, într-un termen de trei zile. Eu cred că săptămâna viitoare poate fi dat un aviz, dar săptămâna viitoare este data de 28, care este văzută cumva de guvern ca un termen maximal”, a mai spus Sandu.
Vicepreşedintele CSM a susţinut că pe actualul proiect al Guvernului Bolojan, raportând 70% din net, la salariile pe care le au magistratii, nu vor fi pensii de 3.200 de euro, „aşa cum spune Ilie Bolojan”, ci vor fi pensii de 2.000 de euro.
Sandu a precizat că media salariilor magistratilor în România la acest moment este de 3.000 de euro.
„Cum calculăm 70% din net astfel încât să ne dea 3.200 de euro din 3.000 de euro? Pentru că aceasta este media. Magistraţii pleacă de la o plată undeva de la 7-8.000 de lei la începutul carierei, iar în vârful carierei, când ajung la nivel de tribunale şi curţi de apel, ajung undeva la 15-16.000, maximum 20.000 de lei, în condiţii de maximă vechime şi toate gradele profesionale”, a mai afirmat Sandu.
Marţi, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că liderii coaliţiei au decis să păstreze cuantumul de 70% din ultimul salariu net pentru pensiile magistraţilor, la fel cum era prevăzut în legea respinsă recent de Curtea Constituţională. Actualmente, procentul este de 80% din ultimul salariu net. Kelemen Hunor a mai precizat că proiectul de lege trebuie trimis în această săptămână Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizare.
"În coaliţie, am discutat variantele, după întâlnirea de săptămâna trecută cu magistraţii la Cotroceni, care sunt variantele şi toată lumea este de acord să vedem dacă mai e nevoie de o consultare, azi, mâine, toată lumea este de acord că în această săptămână noi trebuie să trimitem proiectul la CSM pentru avizare şi pe fond, toată lumea este de acord că nu umblăm la cuantum, deci 70% din valoarea venitului, salariului, cum ar veni, vorbim de cuantumul pensiei", a declarat Kelemn Hunor.
Liderul UDMR consideră că se poate negocia perioada de tranziţie până la ieşirea la pensie la 65 de ani: "La perioada de tranziţie, sigur, aici, eu pot să vă spun ce am propus şi ieri şi săptămâna trecută, eu aş accepta prelungirea perioadei de tranziţie de la 10 la 15 ani, dacă şi colegii mei vor fi de acord. Până la urmă, dacă e să căutăm un compromis, eu cred că din partea noastră, din partea coaliţiei, din partea arcului guvernamental, este o posibilitate de a arăta că din punctul nostru de vedere, pacea socială şi guvernarea justă şi dreaptă este lucrul cel mai important".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
