Procurorul-şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat miercuri, că în partea din dosarul “Microsoft” în care sunt vizaţi mai mulţi foşti miniştri, pentru a finaliza rechizitoriul trebuie stabilit un prejudiciu cert, printr-o expertiză în domeniul achiziţiilor publice, şi, de asemenea, sunt necesare expertize IT. Kovesi a precizat că în acest dosar, care este unul complex, se lucrează ritmic, în doi ani de când a început ancheta s-au făcut peste 60 de percheziţii domiciliare, peste120 de percheziţii informatice, au fost audiate zeci de persoane, s-au ridicat documente de la instituţii, iar în prezent procurorii le evaluează pentru stabili circuitele financiare care au fost folosite.
Întrebată, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, în ce stadiu este cauza desprinsă din dosarul “Microsoft”, în care în 3 septembrie au fost condamnaţi definitiv Dorin Cocoş, Gabriel Sandu, Gheorghe Ştefan şi Nicolae Dumitru, procurorul-şef al DNA a spus că dosarul este în lucru şi se lucrează ritmic.
“S-au făcut peste 60 de percheziţii domiciliare, s-au finalizat peste 120 de percheziţii informatice asupra unor medii de stocare, în principal calculatorare şi alte unităţi IT, au fost audiate zeci de persoane, s-au ridicat documente de la instituţiile care au deţinut astfel de documente şi care interesează în cauză. În acest moment, suntem în evaluarea acestor documente, pentru stabili circuitele financiaer care au fost folosite”, a precizat Kovesi.
Procurorul-şef al DNA a precizat că în acest dosar, pentru a putea finaliza rechizitoriul, trebuie să se stabilească un prejudiciu cert, în condiţiile în care una dintre acuzaţiile principale este cea de abuz în serviciu.
“Pentru a putea dovedi această infracţiune şi a putea finaliza rechizitoriul sau o altă soluţie care se poate da în cursul procesului penal, este necesar să stabilim un prejudiciu cer. Acest lucru urmează să se stabilească printr-un raport de constatare sau o expertiză în domeniul achiziţiilor publice şi se impune şi efectuarea unor expertize IT. Deci, se lucrează ritmic la acest dosar”, a spus Codruţa Kovesi.
Întrebată de ce acest dosar nu mai este instrumentat de procurorul Mihaela Moraru, ci de procurorul Matei, Kovesi a spus că, în condiţiile în care sunt magistraţi în DNA care au în lucru şi 150 de dosare, se pot redistribui dosare şi unor procurori nou-veniţi.
“Datorită faptului că în DNA avem şi colegi care au venit în DNA în urma interviurilor derulate, dar mai ale că anumiţi procurori aveau în derulare 150 de dosare sau peste 100 de dosare, potrivit regulamentului intern, obişnuim să formăm echipe de procurori care să lucreze în dosar sau să redistribuim dosare şi unor procurori nou-veniţi în DNA. Dar aceasta este o chestine internă. Numele procurorului care investighează dosarul poate fi făcut public la finalizarea anchetei. Vă pşot asigura că se lucrează ritmic la acest dosar, este un dosar complex şi v-am spus toate activăţile care s-au făcut în decursul a doi ani de zile, în condiţiile în care procurorii care instrumentează acest dosar au peste 140 de dosare în lucru”, a explicat Kovesi.
Despre decizia definitivă a instanţei supreme în dosarul “Microsoft”, procurorul-şef al DNA a spus că o parte importantă este şi aceea că judecătorii au dispus confiscarea unei sume de 17 milioane de euro de la inculpaţii condamnaţi.
“Este important că în acest dosar, încă din cursul urmăririi penale, au fost dispuse măsuri asiguratorii, au fost indispoibilizate în jur de 25 de imobile, terenuri şi clădiri, în jur de cinci apartamente şi mai multe bunuri care pot fi executate. Din acest moment, responsabilitatea executării prejudiciului revine Ministerului Finanţelor, prin structura specializată. Sper că se va executa, este un prejudiciu foarte mare, asupra căruia instanţa s-a pronunţat, există foarte multe măsuri asiguratorii în acest dosar, deci ele ar trebui să fie destul de uşor de executat, din punctul nostru de vedere”, a adăugat Kovesi.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat definitiv, în 3 octombrie, pe fostul primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan la şase ani de închisoare, pe fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu la trei ani, pe Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare.
Instanţa supremă a dispus confiscarea de la Dorin Cocoş a sumei de nouă milioane de euro, de la Dumitru Nicolae - aproximativ două milioane de dolari şi un million de euro, de la Gheorghe Ştefan - 3,9 milioane de euro şi de la Gabriel Sandu - 2,2 milioane de euro.
Judecarea dosarului "Microsoft" a început în 24 martie 2015 şi s-a încheiat în 3 octombrie 2016, fiind vizat modul în care au fost atribuite licenţe Microsoft timp de zece ani.
Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit nouă milioane de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, atunci ministru al Dezvoltării Regionale şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor.
Din dosarul “Microsoft” a fost despinsă o cauză în care sunt cercetate mai multe persoane, printre care şi foştii miniştri Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Şerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Daniel Funeriu şi Adriana Ţicău, aceştia fiind suspectaţi de abuz în serviciu legate de aprobarea unor proiecte pentru licenţe Microsoft.
În septembrie 2014, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a celor foştilor miniştri.
Preşedintele a avizat, în 3 octombrie 2014, cererea DNA pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu. Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie 2014, cererea de începere a urmăririi penale a lui Valerian Vreme. În 19 noiembrie 2014, Plenul Senatului a avizat începerea urmării penale în cazul Ecaterinei Andronescu şi a lui Şerban Mihăilescu.
Potrivit DNA, contractul-cadru de închiriere de licenţe Microsoft, din 15 aprilie 2004, a fost încheiat astfel încât a asigurat posibilitatea deturnării unui discount de 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului şi, implicit, permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate, susţin anchetatorii. Persoane din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
