Instanţa supremă cere DNA să spună când au fost făcute ultimele acte procedurale în dosarul în care omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu şi alte 10 persoane sunt acuzaţi de fapte de corupţie, după ce mai mulţi inculpaţi au susţinut în motivele de apel că faptele de care sunt acuzaţi s-au prescris sau urmează să se prescrie în perioada imediat următoare.
Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au arătat că inculpaţii Ioan Todiraş, fost viceprimar al Sectorului 1, Minea Lizeta, fostul secretar al Primăriei şi omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu au invocat în motivele de apel că faptele de care au fost acuzaţi s-au prescris. În aceste condiţii, instanţa a decis să ceară Direcţiei Naţionale Anticorupţie informaţii despre ultimele acte procedurale făcute în cauza, astfel încât să calculeze dacă, într-adevăr, faptele s-au prescris aşa cum susţin unii dintre cei 11 inculpaţi din dosarul în care sunt acuzaţi de fapte de corupţie în legătură cu tranzacţionarea la un preţ subevaluat a unui teren de 224 de hectare.
Până la următorul termen, inculpaţii trebuie să spună dacă sunt de acord cu continuarea judecăţii, chiar dacă faptele s-au prescris.
În timpul procesului, avocaţii au cerut casarea sentinţei de fond şi retrimiterea dosarului la Curtea de Apel Bucureşti pentru rejudecare, pe motiv că decizia de condamnare nu a fost motivată corespunzător. Avocaţii au solicitat ca, până să înceapă judecarea dosarului în apel, să se discute retrimiterea dosarului pentru rejudecare, cererea fiind respinsă de judecători.
Reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice a lipsit de la proces, deşi instituţia este parte civilă în dosar şi a solicitat revenirea unui teren în suprafaţă de 224 de hectare în proprietatea publică a statului.
Instanţa a stabilit următoarea şedinţa de judecată pentru 23 mai.
Gabriel Popoviciu a declarat, la finalul şedinţei de judecată, că va cere ca procesul să continue, chiar dacă se constată de către instanţă că faptele de care este acuzat de către procurori s-au prescris.
În iunie 2016, omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a fost condamnat, de Curtea de Apel Bucureşti, la nouă ani de închisoare cu executare în dosarul "Ferma Băneasa", pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită.
Nicolae Alecu a fost condamnat la şase ani de închisoare, pentru abuz în serviciu, Andrei Bejenaru a primit o pedeapsa de şapte ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Ştefan Diaconescu, fost secretar ştiinţific şi rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti a fost condamnat la cinci ani de închisoare, pentru abuz în serviciu.
Cornel Ilie Şerban, fost şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul Afacerilor Interne, a primit doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, în timp ce Petru Pitcovici, fost şef Divizie Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, a fost condamnat la doi ani de detenţie, iar Mihai Luican, fost prefect al municipiului Bucureşti şi preşedinte al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000, la un an de închisoare.
Ioan Todiraş, fost viceprimar al Primăriei Sectorului 1, a fost condamnat şi el la un an de închisoare cu executare, iar Lizeta Minea, fost secretar al Primăriei Sector 1, a primit doi ani cu suspendare şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii. De asemenea, Gheorghe Petrulian, fost şef OCOOTA Bucureşti şi membru al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/200, a fost condamnat tot la doi ani cu suspendare şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Judecarea în dosarul “Ferma Băneasa” a început în decembrie 2012. Procurorii au arătat în rechizitoriul trimis instanţei că, în perioada 2000 - 2004, Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Gabriel Popoviciu, "în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale", a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparţinând domeniului public al statului, că aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SĂ, societate controlată de Popoviciu.
"În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se află în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii că aport la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a oraşului Bucureşti, se învecinează cu DN1 Bucureşti-Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale", au scris procurorii în rechizitoriu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
