ICCJ precizează, după ce Viorica Dăncilă şi Tudorel Toader s-au pronunţat în cazul Dragnea, că membrii Executivului sau Legislativului nu au căderea să aprecieze în ce măsură o hotărâre judecătorească va fi menţinută şi nici nu au competenţa legală de a constata că aplicarea legii e sub influenţa arbitrariului şi că a susţine că Înalta Curte a încălcat deciziile Curţii Constituţionale înainte de a cunoaşte conţinutul şi raţionamentul logico-juridic al hotărârii şi aruncă îndoiala asupra actului de justiţie. De asemenea, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a adresat, vineri, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o cerere de apărare a independenţei justiţiei după declaraţiile mai multor politicieni, între care premierul Viorica Dăncilă, despre condamnarea lui Liviu Dragnea. Afirmaţiile ”reprezintă un derapaj extrem de grav de la principiile democraţiei şi conturează imaginea unei ameninţări serioase la independenţa justiţiei”, spun semnatarii documentului. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis că declaraţiile recente ale reprezentanţilor clasei politice pot afecta independenţa şi credibilitatea justiţiei, fiind afirmaţii grave la adresa justiţiei din România. Premierul Viorica Dăncilă, mai muţi miniştri şi lideri PSD au susţinut că sentinţa în cazul lui Liviu Dragnea "ne arată că modul în care în România se aplică legea este încă sub influenţa arbitrariului" şi fapta pentru care a fost condamnat în primă instanţă este prevăzută de un articol pentru care CCR a dat deja o decizie că trebuie modificat.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Membrii Executivului sau Legislativului nu au căderea să aprecieze în ce măsură o hotărâre judecătorească va fi menţinută sau nu în căile de atac şi nici nu au competenţa legală de a constata că aplicarea legii este sub influenţa arbitrariului, toate aceste competenţe aparţinând instanţelor de control judiciar sau Inspecţiei Judiciare, atunci când există indicii că s-ar fi săvârşit o abatere disciplinară", consideră ICCJ.

Referindu-se la afirmaţiile ministrului Justiţiei Tudorel Toader, instanţa supremă afirmă că "a susţine că Înalta Curte a încălcat deciziile Curţii Constituţionale înainte de a cunoaşte conţinutul şi raţionamentul logico-juridic al hotărârii nu poate sluji în nici un fel la corecta informare a publicului şi este de natură a arunca îndoiala şi neîncrederea asupra actului de justiţie".

Instanţa aminteşte că potrivit articolului 126 alineatul 1 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

"Prin urmare, respectarea Constituţiei şi a principiului separaţiei puterilor în stat impune ca justiţia să se realizeze numai în sala de judecată şi numai în baza dispoziţiilor constituţionale ale legii.Derularea procedurilor judiciare într-un stat de drept presupune faptul că judecătorii sunt singurii în măsură să se pronunţe asupra temeiniciei unei acuzaţii, în baza probelor aflate la dosar, dar şi faptul că orice analiză asupra celor statuate în primă instanţă nu poate fi realizată decât prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege", aminteşte ICCJ, precizând că a apreciat întotdeauna libertatea de exprimare dar reaminteşte că, potrivit jurisprudenţei CEDO, libertatea de exprimare nu are caracter absolut nici măcar atunci când este vorba de justiţie.

"Apreciem îndemnul la cumpătare, dar ne îndoim de sinceritatea unui astfel de demers atunci când el este dublat de afirmaţii potrivit cărora este evident că hotărârile au fost politizate sau reprezintă un răspuns vindicativ la presiunea străzii. Cumpătarea, atunci când este vorba de hotărâri judecătoreşti, presupune cunoaşterea aprofundată a procedurilor judiciare, dar, mai ales, a motivării hotărârii judecătoreşti în discuţie", mai anunţă judecvătorii instanţei supreme.

Forumul Judecătorilor din România cere CSM să apere independenţa justiţiei, după declaraţiile liderilor PSD despre condamnarea lui Dragnea: Derapaj extrem de grav de la principiile democraţiei, conturează imaginea unei ameninţări serioase la independenţa

Cererea de apărare a independenţei justiţiei formulată de către Asociaţia Forumul Judecătorilor din România vizează declaraţiile făcute de mai mulţi politicieni după condamnarea lui Liviu Dragnea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Declaraţiile la care fac referire magistraţii aparţin premierului Viorica Dăncilă, ministrului Afacerilor Interne, Carmen Dan, senatorului Claudiu Manda şi ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

”Duritatea discursului politic indicat, pornind de la concepte de «sentinţă politizată», «răspuns vindicativ al justiţiei la presiunea străzii şi la încercarea autorităţilor legislative şi executive de a rforma statul de drept, acela real», «aplicarea legii sub influenţa arbitrariului», «punere în scenă a acestei piese: amânările sentinţei, pregătirea manifestaţiilor pe facebook, mobilizarea pentru proteste în stradă, citirea sentinţei la oră de maximă audienţă şi creşterea tensiunii prin citirea sentinţei lui Dragnea la sfârşitul şedinţei», respectiv «o decizie a CCR nu poate să nu fie luată în considerare chiar dacă legiuitorul nu pune legea de acord», departe de a reprezenta o expresie a prezumţiei de nevinovăţie, în raport de care niciun subiect de drept nu se poate îndoi, cât timp nu s-a pronunţat o hotărâre rămasă definitivă, reprezintă un derapaj extrem de grav de la principiile democraţiei şi conturează imaginea unei ameninţări serioase la independenţa justiţiei, în principal cu privire la judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acuzaţi de partizanat politic, de înscenări cu privire la soluţionarea dosarului şi cărora li se dau sfaturi cu privire la aplicarea legii sau a deciziilor Constituţionale, în posibila cale de atac, tocmai de reprezentanţi de seamă ai puterii executive sau legislative”, scriu magistraţii în cererea de intervenţie adresată CSM.

Aceştia reamintesc rolul CSM de garant al independenţei justiţiei şi fac referire la legislaţia internaţională care stabileşte că politicienii trebuie să se abţină ”de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea submina independenţa judecătorilor”.

De asemenea, se face referire la Articolul 1 alin. (4) din Constituţia României care ”consacră expres principiul separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă şi judecătorească”.

”Datele speţei pun în discuţie, printre altele, raportul dintre limitele discursului public al oamenilor politici şi necesitatea apărării unor valori precum independenţa justiţiei şi reputaţia corpului magistraţilor. Din această perspectivă, oamenii politici sunt ţinuţi să-şi exercite dreptul la liberă exprimare doar în anumite limite atunci când sunt puse în discuţie valori precum independenţa, autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti. Modalitatea de exprimare creează un dubiu greu de înlăturat cu privire la independenţa magistraţilor, cu consecinţa afectării imaginii sistemului de justiţie”, mai spun semnatarii documentului.

Potrivit acestora, abordarea politicienilor, nu poate fi circumscrisă libertăţii de opinie, ca formă de manifestare a libertăţii de exprimare.

”Într-un stat de drept, nimeni - şi cu atât mai puţin un reprezentant al uneia din celelalte două puteri, chiar dacă are calitatea de inculpat ori de condamnat penal - nu are dreptul să extrapoleze nemulţumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra întregului sistem judiciar. În măsura în care se procedează astfel, persoana care face aceste afirmaţii generalizatoare aduce, inevitabil, atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, cu consecinţa afectării prestigiului justiţiei şi, implicit, a independenţei şi reputaţiei magistraţilor”, se mai arată în document.

Magistraţii susţin că ”puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existenta unor anumite garanţii faţă de celelalte puteri ale statului, pentru a se evita politizarea şi pentru a apăra independentă şi imparţialitatea magistratului”.

”Când, din motive infame, se urmăreşte diminuarea funcţiei şi a rolului puterii judecătoreşti, statul pierde calitatea de stat de drept, cu toate consecinţele şi implicaţiile socio-economice ce decurg din aceasta”, se mai arată în cererea de intervenţie.

În finalul documentului, magistraţii spun că ”se impune apărarea justiţiei ca sistem, precum şi a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în mod special, întrucât afirmaţiile formulate în condiţiile arătate sunt de natură să producă un impact negativ asupra sistemului judiciar, aducând atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii în ansamblul său”.

Secţia pentru judecători a CSM: Declaraţiile recente ale reprezentanţilor clasei politice pot afecta independenţa şi credibilitatea justiţiei. Sunt afirmaţii grave la adresa justiţiei din România

"Secţia pentru judecători a CSM, cu majoritate, apreciază că afirmaţiile lansate în spaţiul public, prin care se conturează imaginea unui sistem judiciar care nu este independent şi, respectiv,  a unor judecători care îşi desfăşoară în mod discreţionar activitatea, la comandă politică, cu încălcarea cadrului legal şi a libertăţilor civile ale cetăţenilor, conduită apreciată ca fiind abuzivă din perspectiva interpretării deciziilor instanţei de contencios constituţional sau a modului de adoptare a unei decizii penale, reprezintă afirmaţii grave la adresa justiţiei din România. Respectând dreptul la opinie al tuturor cetăţenilor, având în vedere şi stadiul procesual al cauzei mediatizate şi fără a aduce atingere libertăţii de exprimare a oricărei persoane sau a presei, Secţia pentru judecători invită, deopotrivă, reprezentanţii autorităţilor statului, ai formaţiunilor politice,  instituţiile de presă şi societatea civilă, la o abordare echilibrată şi rezonabilă a dezbaterii publice, ca semn de asumare a poziţiei democratice şi a echilibrului între puteri, în concordanţă cu principiile separării puterilor în stat, al cooperării ferme şi loiale între instituţii, al independenţei justiţiei şi cu efectiva respectare a limitelor dreptului la liberă exprimare.", a transmis, printr-un comunicat de presă, Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, Secţia pentru judecători a CSM asigură opinia publică asupra asumării unor reacţii publice ferme, atât în ceea ce priveşte apărarea independenţei sistemului judiciar, cât şi referitor la luarea unor măsuri ce implică responsabilizarea întregului corp al magistraţilor.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat joi la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, pentru instigare la abuz în serviciu. El a fost achitat pentru infractiunea de fals intelectual. Decizia instanţei supreme nu este definitivă.

Premierul Viorica Dăncilă a susţinut că sentinţa în cazul lui Liviu Dragnea "ne arată că modul în care în România se aplică legea este încă sub influenţa arbitrariului" şi fapta pentru care a fost condamnat în primă instanţă este prevăzută de un articol pentru care CCR a dat deja o decizie că trebuie modificat, afirmând că ea crede cu tărie în nevinovăţia liderului PSD şi îl asigură de toată susţinerea ei.  

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, vineri, la Iaşi, că nu poate comenta sentinţa în cazul liderului PSD Liviu Dragnea pentru că nu a văzut motivarea, dar a auzit că doi judecători au făcut majoritate spre condamnare, că ”n-au luat în considerare decizia CCR”. Acesta a explicat că a făcut parte dintre judecătorii Curţii Constituţionale în momentul în care s-a stabilit că abuzul în serviciu există doar dacă s-au încălcat prevederile unei legi sau ale unei ordonanţe. ”Nu cred că un judecător nu ia în considerare o decizie a Curţii”, a spus Toader.

Ulterior, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a făcut o "recapitulare" pe Facebook, spunând că justiţia se realizează în sală de judecată, legile se fac în Parlament, iar CSM dă avize consultative doar pentru legile justiţiei. "În rest, să respectăm competenţele!", a scris Toader.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.