Procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat, miercuri, la Parlament, că, din punctul de vedere al juriştilor Direcţiei, abuzul în serviciu nu a fost dezincriminat prin decizia Curţii Constituţionale din 2016.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Întrebat, după dezbaterile din spaţiul public privind dezincriminarea abuzului în serviciu ca urmare a deciziei CCR din 2016, prin care Curtea a detaliat definiţia acestei infracţiuni, Horodniceanu a spus că, din punctul de vedere al juriştilor DIICOT, nu s-a întâmplat acest lucru.

"Sunt opinii juridice ale unora şi opinii juridice ale altora. Suntem jurişti şi noi, sunt jurişti şi judecătorii, fiecare interpretează în felul lui. Opinia noatră juridică am exprimat-o, după declararea ca neconstituţională a textului, aşa cum spune şi legea, textul nu a fost abrogat, ci trebuie modificat în sensul celor solicitate de CCR", a spus el.

Procurorul şef al DIICOT a precizat că dezincriminarea ar presupune o abrogare a articolului, ceea ce Curtea Constituţională nu a cerut, iar acest lucru nu s-a întâmplat, nici măcar "tacit", prin decizia CCR.

Procurorii Parchetului instanţei supreme au precizat, marţi, că decizia de anul trecut a Curţii Constituţionale - care a stabilit că prin sintagma “îndeplineşte în mod defectuos” din definiţia abuzului în serviciu se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii”- nu a "dezincriminat" infracţiunea de abuz în serviciu. Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului, mai spun procurorii.

Curtea de Apel Alba Iulia a motivat anularea unei condamnări date într-un caz de abuz în serviciu prin faptul că o decizie din 2016 a Curţii Constituţionale a dezincriminat parţial abuzul în serviciu, arătând că inculpatul fusese condamnat pentru că a încălcat o hotărâre de guvern, nu o lege, o ordonanţă sau o ordonantă de urgenţă.

“Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului”, se arată în motivarea instanţei.

Judecătorii au ajuns la concluzia că "dispoziţiile articolului 246 din Codul penal din 1969 şi ale articolului 297 alin. (1) din Codul penal (privind abuzul în serviciu, n.r.) sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma «îndeplineşte în mod defectuos» din cuprinsul acestora se înţelege "«îndeplineşte prin încălcarea legii»”.

În 15 iunie 2016, Curtea Constituţională stabilea că dispoziţiile articolului 297 alineatul 1 din Codul penal privind abuzul în serviciu sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma “îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege “îndeplineşte prin încălcarea legii”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.