Din rechizitoriul prin care au fost trimis în judecată secretarul de stat Adrian Sanda alături de alte 10 persoane rezultă că cei implicaţi în traficul cu certificate de revoluţionar foloseau hârtie îngălbenită pe care inscripţionau fapte nereale, astfel încât să pară a fi documente scrise în perioada Revoluţiei din 1989.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”La începutul lunii noiembrie 2015, George Avram, Ioan Blaga şi un martor s-au deplasat în municipiul Bucureşti, unde s-au întâlnit cu Ionel Iosef, care le-a explicat procedura prin care urmau să modifice documentele aflate la dosarele de revoluţionari, dosare care se aflau în acel moment în posesia lui Iosef, precizându-le că va pune la dispoziţie şi hârtie îngălbenită, pentru a crea aparenţa că documentele ce urmau a fi falsificate sunt autentice şi au fost scrise în perioada anilor următori după Revoluţie”, se arată în documentele de la dosar.

Când au ajuns la locuinţa martorului din dosar, Ionel Iosef le-a dat celor trei dosarele de revoluţionar şi ”i-a determinat să modifice memoriile aflate în dosare, în sensul atestării, în mod nereal, a împrejurării că, la data de 21.12.1989, toţi trei s-au aflat pe rază municipiului Bucureşti şi ar fi participat la activităţi revoluţionare în zona Hotelului Intercontinental, deşi în realitate, în perioada în cauza, toţi s-au aflat pe raza judeţului Bistriţa”, se mai arată în document.

Procurorii precizează în rechizitoriu că, în 8 martie 2017, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 14.047.085 de lei, reprezentând sumele aferente plăţii indemnizaţiilor pentru beneficiarii Legii nr. 341/2004.

”Ministerul Muncii a mai precizat că sumele sunt plătite de Casa Naţională de Pensii Publice, fiind suportate de bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi ale Serviciului Român de Informaţii”, se mai arată în document.

De asemenea, Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 14.047.085 lei, însă a precizat că instituţia nu a fost prejudiciată direct, prin acţiunea inculpaţilor.

Potrivit procurorilor, multe persoane interesate să obţină calitatea de “Luptător cu rol determinant în Revoluţie” au promis, oferit sau dat bani ori alte foloase pentru ei sau pentru alţii, direct ori indirect, unor persoane din cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR) şi din Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor (CPR) care aveau influenţă asupra unor funcţionari din cadrul acestor instituţii cu putere de decizie, pentru a-i determina pe aceştia să îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle lor de serviciu.

Una din persoanele identificate de organele de urmărire penală, interesată să faciliteze, contra unor sume de bani, obţinerea în mod fraudulos a titlurilor de "Luptător cu rol determinant”, este Gheorghe Neagu, despre care majoritatea revoluţionarilor din judeţul Braşov cunoşteau faptul că este consilier al unui fost deputat, spun anchetatorii.

”Reiese faptul că inculpatul Neagu Gheorghe se deplasa cel puţin săptămânal la Bucureşti, atât la sediul SSPR cât şi la sediul CPR, unde se «interesa» de stadiul cererilor formulate de diferiţi revoluţionari din judeţul Braşov, care apelau la serviciile sale”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii mai susţin că Neagu chiar avea relaţii în rândul SSPR şi că a reuşit să treacă pe liste falşi revoluţionari, numele acestora fiind publicate în Monitorul Oficial.

"Inculpatul Neagu Gheorghe şi-a folosit influenţa pe care o avea asupra membrilor Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, pentru a rezolva solicitarea inculpatului Vrânceanu Nelu Zoltan (...) acesta a fost cuprins în a doua listă de persoane, ce a fost înaintată Preşedinţiei României, figurând în Decretul nr. 215 din 19 ianuarie 2016 privind conferirea titlului de «Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant», publicat în Monitorul Oficial nr. 51 din 25 ianuarie 2016”, se mai arată în document.

În 16 martie, fostul secretar de stat Adrian Sanda şi alte 11 persoane au fost trimişi în judecată în dosarul privind acordarea ilegală a unor titluri pentru revoluţionari, prin care s-a produs un prejudiciu de peste 14 milioane de lei, în urma indemnizaţiilor acordate pentru 327 de falşi revoluţionari, din şase localităţi.

Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-au trimis în judecată pe Adrian Sanda, la data faptelor secretar de stat al Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist (SSPR), Denisa Corina Tănase, fost secretar general al SSPR şi Cristina Valentina Cechi, fost şef serviciu la Departamentul pentru Revoluţionari din SSPR, pentru nouă infracţiuni de abuz în serviciu, dintre care cinci cu consecinţe deosebit de grave.

În acelaşi dosar vor fi judecaţi Gheorghe Neagu, pentru trafic de influenţă, Ionel Iosef, preşedinte al unei asociaţii de revoluţionari, pentru trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, Ciprian Albert Arănuşi, pentru trafic de influenţă şi Cristian Adam, pentru complicitate la cumpărare de influenţă.

De asemenea, procurorii i-au trimis în judecată pe Ştefan Păduraru şi Nelu Zoltan Vrânceanu, pentru cumpărare de influenţă, pe George Avram şi Ioan Blaga, pentru cumpărare de influenţă  şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum şi pe Ioniţă Angheluţă, pentru cumpărare de influenţă.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.