Fostul premier Victor Ponta este vizat de o anchetă a DNA în legătură cu modul în care, printr-o hotărâre de guvern pe care a semnat-o, compania kazahă KazMunayGas a scăpat de plata a 600 de milioane de dolari, datoria istorică a Rompetrol, scrie EurActiv.ro.
Conform unor surse guvernamentale citate de EurActiv.ro, procurorii DNA au ridicat documentele privind memorandumul de înţelegere cu KazMunayGas.
Dosarul a fost deschis în 2015, când procurorii au început urmărirea penală in rem pentru trafic de influenţă şi luare de mită, iar surse judiciare au declarat pentru EurActiv.ro că Victor Ponta este printre cei vizaţi în dosar. Ponta a semnat, în ianuarie 2014, o hotărâre de guvern prin care a fost adoptat memorandumul de înţelegere cu kazahii care au cumpărat Rompetrol, după ce Curtea Constituţională s-a opus validării prin lege a acestui memorandum, de fapt un contract comercial de stat. Aceleaşi surse guvernamentale susţin că multe dintre pretenţiile kazahilor se regăsesc în memorandum, de-aici plecând, de fapt, ancheta procurorilor.
Chiar vicepreşedintele KazMunayGas, Azamat Zhangulov, a afirmat în mai 2016 că există posibilitatea ca procurorii să investigheze acest memorandum.
“Există această posibilitate ca ei (n.red.- procurorii) să investigheze situaţia. Însă, în perioada în care a fost semnat memorandumul era o conducere, iar acum este alta. Înţelegerea era cu statul roman, s-au schimbat câţiva miniştri, dar nu a existat nicio premisă că aceste înţelegeri au fost frauduloase. Ne-am exprimat intenţia de a plăti 200 de milioane de euro, cu condiţia de a constitui fondul de investitii (...) Schimbările de miniştri nu au ajutat acest lucru”, a declarat atunci Azamat Zhangulov.
Procurorii consideră suspecte vizitele dese ale lui Ponta în Turcia după semnarea memorandumului cu KazMunayGaz, dar şi faptul că fostul premier folosea, în timpul acestor vizite, o cartelă telefonică turcească pentru convorbiri private, iar DNA încearcă practic să stabilească dacă termenii memorandumului au fost negociaţi în străinătate.
Sursele judiciare citate afirmă că, într-una dintre vizitele făcute de Ponta în Turcia în contextul unei operaţii la genunchi, acesta ar fi fost invitat de preşedintele Turciei, Recep Tayyp Erdogan, la una din vilele sale.
Potrivit aceloraşi surse, în acest dosar DNA a solicitat ajutorul mai multor state pentru a verifica mişcările unor sume de bani ale unor terţi care ar fi jucat rolul de intermediari între KazMunayGaz şi oficiali ai statului roman, iar procurorii DNA au făcut mai multe cereri pentru comisii rogatorii în acest sens.
Fostul premier Victor Ponta a înfiinţat oficial fundaţia “Black Sea Regional Projects 2020” în luna februarie, dar despre această idee se discuta încă din 2015.
“Foarte mulţi oameni de bună credinţă sunt alături de noi, unii mi-au şi zis să am grijă cu banii pe care i-am primit deja în fundaţie. Am zis că am grijă, având în vedere că nu avem cont încă", a declarat Victor Ponta, în februarie 2016, la evenimentul de lansare a organizaţiei neguvernamentale.
O datorie rostogolită de mulţi ani, de la Adrian Năstase încoace
Între 2003 şi 2010, datoria istorică de aproape 600 de milioane de dolari a rafinăriei Petromidia a fost rostogolită practic de Guvernul Năstase, iar posibilele fapte penale din acea vreme sunt anchetate de DIICOT în dosarul Rompetrol II, care vizează privatizarea rafinăriei Petromidia între 1999-2000 şi ordonanţa Guvernului Năstase din 2003.
În anul 2000, grupul Rompetrol, condus de Dinu Patriciu, a cumpărat rafinăria Petromidia cu 50 de milioane de dolari, după ce privatizarea către compania turcească Akmaya a eşuat.
Rompetrol s-a angajat în schimb că va plăti datoria istorică de aproximativ 600 de milioane de dolari.
Trei ani mai târziu, în octombrie 2003, Guvernul Năstase a transformat restanţele bugetare ale Rompetrol, în valoare de 603 milioane de dolari, în obligaţiuni cu maturitate de şapte ani.
Ordonanţa 118/2003, semnată de premierul Adrian Năstase şi contrasemnată de fostul ministru al Finanţelor, Mihai Tănăsescu şi fostul ministrul al Economiei, Dan Ioan Popescu, a stabilit regimul juridic al creanţelor bugetare reprezentând TVA, accize, contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, precum şi majorările de întârziere, dobânzile, penalităţile si penalităţile de întârziere, datorate si neachitate de catre Rompetrol la data de 30 septembrie 2003.
Fostul premier Adrian Năstase s-a apărat întotdeauna spunând că legea de aprobare a ordonanţei 118/2003 a fost promulgată în 2005 de noul preşedinte Traian Băsescu.
În 2007, Dinu Patriciu a vândut Rompetrol companiei de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz, pentru o sumă ce este şi astăzi o enigmă: între 1,6 miliarde şi trei miliarde de dolari.
În 2010, obligaţiunile statului au ajuns la maturitate, iar Rompetrol nu răscumpărase datoriile decât într-o mică măsură. Astfel, statul a redevenit acţionar.
Pe 15 februarie 2013, Guvernul USL Ponta II a încheiat memorandumul cu grupul kazah KazMunayGaz. Acesta prevedea că statul roman accepta o plată de 200 de milioane de dolari contra unui pachet de 26 la sută din acţiunile statului. Restul de 400 de milioane de dolari urma să fie inclus într-un presupus fond mutual de investiţii de un milliard de euro.
Trei luni mai târziu, în mai 2013, Guvernul Ponta a încercat să legitimeze acest contract de stat prin lege adoptată de majoritatea USL din Parlament. Preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a atacat legea la Curtea Constituţională, care a decis că adoptarea memorandumului prin lege nu respectă Constituţia.
În aceste condiţii, guvernul condus de Victor Ponta s-a văzut nevoit să adopte memorandumul prin hotărâre de guvern, iar legalitatea acestui act este astăzi cercetată de procurorii anticorupţie.
Hotărârea de guvern a fost adoptată pe 22 ianuarie 2014.
În primăvara anului trecut, datoria kazahilor nu era plătită. Nici cele 200 de milioane de dolari către stat, nici fondul de investiţii de 400 de milioane de dolari. În plus, kazahii de la KazMunayGaz au depus o cerere de intrare în insolvenţă, cerere respinsă, însă, de Tribunalul Bucureşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
