Dogioiu, după decizia ICCJ în cazul restanţelor salariale ale magistraţilor: Guvernul Bolojan a încercat să evite această situaţie prin toate căile legale de atac. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, afirmă, după ce instanţa supremă a decis definitiv că restanţele salariale ale magistraţilor trebuie plătite, că Executivul a încercat să evite această situaţie „prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR”. Dogioiu a adăugat că Guvernul interimar „nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”.

"Guvernul Bolojan a încercat să evite această situaţie prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma", a anunţat, joi, Ioana Dogioiu, la solicitarea jurnaliştilor, după ce instanţa supremă a respins definitiv recursul Executivului privind restanţele salariale ale magistraţilor.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins, joi, definitiv, după şapte amânări, recursul înaintat de Guvern la sentinţa din 5 mai a Curţii de Apel Bucureşti, care îl obliga să asigure integral fonduri pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară. Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, suma care ar trebui achitată se ridică la 4,8 miliarde de lei.

"Respinge ca nefondate recursurile principale, declarate de recurenţii-pârâţi Guvernul României, Ministerul Finanţelor şi de recurentul-intervenient Buzea Florin Ionel, precum şi recursul incident declarat de recurentul-intervenient Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, toate împotriva sentinţei civile nr. 141/2026 pronunţate la 5 mai 2026 de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice", se arată în soluţia pe scurt a instanţei supreme.

De asemenea, instanţa supremă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de Guvernul României.

Decizia de joi a instanţei supreme este definitivă.

CITEȘTE ȘI UPDATE - Instanţa supremă a respins recursul privind drepturile salariale restante ale magistraţilor, de aproape 5 miliarde de lei/ Curtea de Apel Bucureşti obligase Guvernul să asigure integral fondurile necesare/ Reacţia Guvernului

Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibilă şi cererea lui Bolojan pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi ICCJ.

În 5 mai, ziua demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca Executivul şi Ministerul Finanţelor (MF) să asigure fondurile necesare plăţii unor restanţe salariale pentru magistraţi, scadente în 2026.

Instanţa obliga cele două instituţii să aloce "integral" sumele solicitate, "inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul", "sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere".

De asemenea, judecătorii au aplicat Guvernului şi MF o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin decizia instanţei.

Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, luată de la primul termen, a fost atacată la scurt timp cu recurs, la instanţa supremă.

Dosarul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a formulat o cerere în contencios administrativ şi fiscal pentru ca Executivul şi Ministerul Finanţelor să asigure fondurile necesare plăţii integrale a drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti în 30 martie 2026.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a iniţiat demersul respectiv după ce Ilie Bolojan a anunţat, în 19 martie, că s-a găsit o formulă prin care propunerea PSD legată de pachetul social să fie susţinută de coaliţie.

"Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ţinea de achitarea unor drepturi obţinute de magistraţi prin sentinţe care au fost câştigate în anii trecuţi", afirma Bolojan.

CITEȘTE ȘI ICCJ, după decizia instanţei supreme privind restanţele salariale ale magistraţilor: Respectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi executarea obligaţiilor salariale ale statului sunt imperative constituţionale, nu opţiuni ale puterii executive

În 7 octombrie, Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibilă cererea depusă de Ilie Bolojan pentru soluţionarea conflictului juridic între Guvern şi ICCJ, constatând că, potrivit jurisprudenţei sale constante, "atribuţia prevăzută de art. 146 lit. e) din Constituţie nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti şi nu poate transforma Curtea Constituţională într-o instanţă de control judiciar".