Procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale Pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) Claudiţa Selavărdeanu, într-un dosar în care este acuzată că ar fi permis unor persoane acces la informaţii nedestinate publicităţii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„SELAVĂRDEANU CLAUDIŢA, la data faptelor vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Pentru Restituirea Proprietăţilor (A.N.R.P.) cu rang de subsecretar de stat, pentru comiterea infracţiunilor de:  - permitere a accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în formă continuată, (494 acte materiale);  - exercitarea fără drept a unei profesii.

NASLEU IOAN, la data faptelor director al SC Pieţe SA Timişoara, pentru comiterea infracţiunii trafic de influenţă, în formă continuată, Avocată în cadrul Baroului Bucureşti şi administrator de fapt al unei societăţi comerciale, pentru comiterea infracţiunilor de: - folosirea de informaţii nedestinate publicităţii în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în formă continuată; - încheierea de tranzacţii financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării, în formă continuată; - efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în formă continuată.

Persoană fizică, administrator al unor societăţi comerciale, pentru comiterea infracţiunilor de: - cumpărare de influenţă; - instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii în scopul obţinerii de foloase necuvenite; - folosirea de informaţii nedestinate publicităţii în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în formă continuată”, arată comunicatul de presă al DNA.

Potrivit sursei citate, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut, în esenţă, următoarea stare de fapt:

„1. În perioada 16 noiembrie 2017–18 decembrie 2019, inculpata Selavărdeanu Claudiţa, în calitatea menţionată mai sus, ar fi colectat informaţii personale şi patrimoniale nedestinate publicităţii (numerele dosarelor, identităţile şi adresele persoanelor îndreptăţite la despăgubiri sau ale reprezentanţilor acestora, valoarea despăgubirilor, caracteristicile fizice, tehnice sau juridice ale imobilelor) din 494 de dosare A.N.R.P. validate de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.) sau instanţele de judecată pe care, ulterior, i le-ar fi  transmis omului de afaceri (cercetat în prezenta cauză). Informaţiile respective îi erau necesare acestuia pentru a trimite persoanelor îndreptăţite oferte de cumpărare a drepturilor de despăgubire la preţuri mult mai mici decât valorile despăgubirilor aprobate (30% din valoarea reală), profitând de incertitudinea şi expectativa îndelungată în care se aflau titularii dosarelor ANRP.

În acelaşi scop, o parte din informaţii ar fi fost transmise de omul de afaceri şi avocatei, iar aceştia, în urma folosirii informaţiilor nedestinate publicităţii primite de la Selavărdeanu Claudiţa, ar fi obţinut foloase necuvenite totalizând aproximativ 8.900.000 lei.

2. În cursul anului 2017, acelaşi om de afaceri i-ar fi promis în mod repetat lui Nasleu Ioan bani şi un autovehicul BMW X1 pentru a interveni succesiv la prim-ministrul Guvernului României, la şeful Cancelariei acestuia şi la preşedintele ANRP, asupra cărora Nasleu Ioan ar fi lăsat să se creadă că ar avea influenţă şi i-ar putea determina să urgenteze aprobarea unui dosar ANRP, privind acordarea ilegală a unor despăgubiri de 18.941.508 euro (pretenţiile de despăgubiri în dosarul respectiv erau nefondate)”, conform comunicatului de presă al procurorilor DNA.

De asemenea, în cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

DNA mai precizează că „această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.