Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) susţine că cercetările în cazul OUG 13 au fost făcute în concordanţă cu dispoziţiile legale şi cu jurisprundenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia procurorul are obligaţia să desfăşoare o anchetă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situaţiile în care sesizarea priveşte adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial. DNA precizează că deciziile Curţii Constituţionale vizează principii constituţionale care nu au mai fost analizate până la acel moment şi care pot duce la apariţia unor puncte de vedere diferite.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În legătură cu ancheta privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, DNA precizează că cercetarea în acest dosar a vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunţului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală.

"Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanţă cu dispoziţiile legale şi cu jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care statuează că procurorul are obligaţia de a desfăşura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situaţiile în care sesizarea priveşte adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial”, arată DNA, care spune că face precizările pentru o corectă informare a opiniei publice şi pentru a răspunde interesului public pe care această cauză l-a suscitat, susţinut şi de amploarea dezbaterilor.

DNA face referire în acest context şi la sentinţa penală nr. 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a arătat că: "În cazul în care susţinerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficienţă a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerinţelor unui proces echitabil. În acest context, cerinţa de promptitudine şi diligenţă rezonabilă este implicită. Mai mult, în circumstanţe cum sunt cele în speţă, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de aşteptat o rigoare mai mare din partea autorităţilor în ancheta desfăşurată.” 

Astfel, potrivit DNA, respectând dispoziţiile legale şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea stabilirii împrejurărilor cauzei, au fost administrate probe constând în declaraţii de martori, ridicări de documente, procurorul având obligaţia de a efectua o anchetă penală efectivă.

În ce priveşte decizia Curţii Constituţionale privind  existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - DNA şi Guvern, legat de ancheta privind OUG 13, Direcţia Naţională Anticorupţie spune că apariţia unor decizii ale CCR care interpretează dispoziţiile constituţionale într-o modalitate diferită de cea adoptată de alte instituţii reprezintă un eveniment normal în procesul de interpretare a legilor.

"Aceste decizii vizează principii constituţionale care nu au mai fost analizate până la acel moment şi care pot duce la apariţia unor puncte de vedere diferite, având în vedere că nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze reprezentanţii instituţiilor”, a precizat DNA.

Sursa citată a mai arătat că, în perioada anterioară, Curtea Constituţională a constatat existenţa unor conflicte de natură constituţională, determinate de încălcarea unor principii constituţionale, între: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parlament - Camera Deputaţilor şi Senat (Decizia nr. 270/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 290 din 15 aprilie 2008); preşedinte şi puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. 1222/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008); Guvern şi Parlament (Decizia nr. 1431/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 12 noiembrie 2010); Guvern şi Parlament (Decizia nr. 1525/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 818 din 7 decembrie 2010). 

Totodată, DNA arată că, potrivit Constituţiei, procurorii reprezintă interesele generale ale societăţii, apără ordinea de drept precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. 

"Având în vedere statutul şi atribuţiile conferite de Lege şi Constituţie, actele şi soluţiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanţelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii”, potrivit DNA.

Curtea Constituţională a arătat în motivarea deciziei prin care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - DNA şi Guvern, că ancheta procurorilor DNA legată de adoptarea OUG 13/2017 nu intra în competenţele procurorilor, deoarece aceştia nu pot face cercetări privind oportunitatea şi legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

Ministerul Public a precizat, vineri seară, că analizează ”atent” motivarea deciziei Curţii Constituţionale privind existenţa unui conflict juridic între DNA şi Guvern, ”urmând ca decizia să fie respectată întocmai de către procurori”.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat duminică, la Antena 3, că va avea zilele următoare o discuţie cu procurorul general Augustin Lazăr şi, separat, cu procurorul general al DNA, Laura Codruţa Kovesi, despre ancheta privind OUG 13, considerând că s-a încălcat legea, conform deciziei Curţii Constituţionale, şi a dat de înţeles că nu exclude nici varianta ca cei doi să demisioneze până atunci.

Tudorel Toader a afirmat şi că va face o analiză a activităţii Ministerului Public în următoarele două săptămâni, urmând să ia în acel moment o decizie finală, inclusiv privind revocarea celor doi procurori generali.

Luni, ministrul Justiţiei a afirmat că nu le-a sugerat procurorului general al României, Augustin Lazăr, şi procurorului-şef al DNA, Laura codruţa Kovesi, să îşi dea demisia, ci a invocat o instituţie care există în Codul Muncii, precizând că oricine poate să îşi dea demisia şi că nimeni nu este obligat să muncească împotriva voinţei lui. 

Premierul Sorin Grindeanu a declarat că este posibil să aibă o întâlnire luni cu ministrul Justiţiei, pentru a discuta despre declaraţiile acestuia referitoare la schimbarea din funcţie a şefei DNA şi a procurorului general.

”Nu am avut o discuţie cu domnul ministru (Tudorel Toader – n.r.). (...) Am auzit de decizia Curţii Constituţionale, nu am citit-o şi cred că nu e treaba mea. Eu cred că e treaba Ministerului Public, nu vreau să intru în detalii de acest tip, pentru că e un domeniu pentru cei care trebuie să aplice decizia CCR, care trebuie să respecte legea. Nu e o chestiune care să ţină de prim-ministru. Cred că e mai degrabă rolul Ministerului Public de a aplica decizia CCR, pentru că e obligatorie”, a declarat premierul Sorin Grindeanu. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.