Direcţia Naţională Anticorupţie a prezentat Curţii Constituţionale istoricul cauzelor care au avut ca obiect şi infracţiunea de abuz în serviciu, în urma cererii adresate de CCR, după şedinţa din 24 mai, în care s-a dezbătut dezincriminarea acestei infracţiuni. Cele mai multe persoane trimise în judecată pentru astfel de fapte s-au înregistrat în 2012, aproape 400, iar cele mai puţine, 14, în 2006 şi 2008.
Ca urmare a solicitării Curţii Constituţionale privind practica DNA în ceea ce priveşte infracţiunile de abuz în serviciu din ultimii zece ani, procurorii anticorupţie arată că acestea au fost supuse controlului constituţional de-a lungul timpului, în mod repetat, şi că au fost considerate constituţionale.
La vremea respectivă, CCR a constatat că "previzibilitatea legii ţine de conţinutul textului în discuţie, de domeniul de aplicare, de destinatar şi presupune că persoană în cauza să recurgă chiar la sfaturi lămuritoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de un subiect activ calificat, de un profesionist care trebuie să dea dovadă de prudenţă în exerciţiul profesiei sale”.
Mai mult, având în vedere că legea în sine are caracter de generalitate, procurorii anticorupţie arată că CCR a statuat că "împrejurările în care se comite o faptă antisocială şi încadrarea acesteia într-o infracţiune ori alta nu este atributul instanţei de contencios constituţional, fiind de competenţa exclusivă a judecătorului de drept comun să interpreteze şi să aplice legea”, se arată în răspunsul DNA.
DNA mai consideră că de competenţa exclusivă a legiuitorului ţine şi stabilirea infracţiunilor săvârşite de funcţionari publici şi funcţionari, aşa cum este cazul infracţiunilor de serviciu, sau în legătură cu serviciul. “Legiuitorul a stabilit împrejurările care pot intr în conţinutul constitutiv al acestora, iar împrejurările în care se comite o faptă antisocială şi încadrarea juridică într-o infracţiune sau alta nu reprezintă atributul Curţii Constituţionale. Prin urmare, judecătorul este acela care interpretează şi aplică legea”, mai susţine DNA .
Pe de altă parte, procurorii anticorupţie mai arată că hotărârile judecătoreşti referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu pentru perioada 2006 - 2016 urmăresc o practică naţională constantă. Astfel, potrivit DNA, “conform Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), hotărârile judecătoreşti definitive echivalează cu o lege, dacă există o jurisprudenţă constantă o perioadă mare de timp. Prin urmare, previzibilitatea legii care reglementează infracţiunea de abuz în serviciu este asigurată, deoarece o persoană poate să prevadă în măsură rezonabilă consecinţele unui act de conduită prin raportare la activitatea şi funcţiile exercitate, fapt ce rezultă din jurisprudenţa instanţelor pe acest domeniu”.
În continuare, procurorii au transmis CCR ca exemplu relevant privind practica instanţei supreme faţă de infracţiunea de abuz în serviciu cazul lui Gigi Becali, Victor Babiuc şi Dumitru Cioflină, condamnaţi în 2013 la câte doi ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri cu MApN. Astfel, “jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de cinci judecători, a reţinut că actul prin care inculpaţii au avizat proiectul Programului de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare pentru perioada 1997-2000 fără o justificare a nevoilor operative ale forţelor sistemului naţional de apărare şi actul prin care au aprobat schimbul de terenuri care aparţin domeniului public întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu în formă calificată, indiferent dacă inculpaţii aveau sau nu cunoştinţele juridice necesare. I.C.C.J. a reţinut că inculpaţii aveau obligaţia de a analiza operaţiunile de schimb pe care le-au aprobat, din perspectiva necesităţii, oportunităţii şi legalităţii respectivelor operaţiuni”, se arată în comunicatul DNA.
Un alt caz de condamnare într-un dosar de abuz în serviciu dat ca exemplu de DNA este cel al folosirii de militari angajaţi cu contract la unitatea militară de către comandant, în timpul programului de lucru, în interesul lui personal. “În acelaşi sens şi cu aceleaşi argumente s-a pronunţat Curtea de Apel Militară reţinând vinovăţia inculpatului, comandant al unei unităţi militare, care a folosit abuziv militari angajaţi cu contract şi personal civil pentru renovarea unor imobile aparţinând lui, părinţilor şi socrilor, timp în care lucrătorii au figurat fictiv în actele de pontaj la serviciu pontati la ordinul sau”, potrivit DNA.
Procurorii mai arată că abuzul în serviciu a fost reţinut şi ca “fapta lucrătorului vamal de a nu efectua un control vamal efectiv deoarece a încălcat obligaţia de serviciu de a consemna în registru de control exact activităţile desfăşurate”.
În final, situaţia statistică a DNA transmisă CCR privind dosarele şi inculpaţii trimişi în judecată sub acuzaţia de abuz în serviciu arată că, dacă în 2006, au fost trimişi în judecată 14 inculpaţi în şapte dosare penale pentru abuz în serviciu, în 2015, numărul acestora a crescut la 313 trimişi în judecată în 46 de dosare penale.
Cele mai multe persoane trimise în judecată de DNA pentru abuz în serviciu s-au înregistrat în 2012 (399), în total, între 2006 şi 2016 fiind consemnate 241 de cauze care au avut ca obiect şi această infracţiune, cu 1.471 de inculpaţi trimişi în judecată şi 569 de inculpaţi condamnaţi.
Curtea Constituţională a amânat pentru 15 iunie pronunţarea în cazul excepţiilor de neconstituţionalitate privind abuzul în serviciu, după o şedinţă care a durat mai bine de opt ore, în care nu s-a ajuns însă la nicio decizie.
Dacă infracţiunea va fi dezincriminată, vor fi închise 865 de dosare privind achiziţii publice, aflate în ancheta procurorilor anticorupţie, cu prejudicii de milioane de euro, potrivit procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în dosarul în care Alina Bica este judecată pentru un abuz în serviciu care ar fi fost comis în perioada în care ea era membru al Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Printre cei care au ridicat excepţii similare sunt fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, şi şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu.
Alina Bica a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului din Codul Penal care incriminează abuzul în serviciu, deşi ea a condus, ca secretar de stat în Ministerul Justiţiei, comisia de elaborare a noii legislaţii penale. Bica acuză de neconstituţionalitate atât formularea actuală din Codul Penal în privinţa abuzului în serviciu, cât şi varianta agravantă prevăzută de Legea specială anticorupţie nr. 78/2000.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
