Camera Deputaţilor a adoptat marţi, decizional, un proiect de lege care aduce modificări Codului de procedură penală, în vederea armonizării cu o directivă a Uniunii Europene. Propunerea legislativă completează prevederile care privesc informarea minorului asupra drepturilor sale cu ocazia primei audieri de către organele judiciare cu privire la principalele etape ale procesului penal, protecţia vieţii private, dreptul de a fi prezent la judecarea cauzei, dreptul de a formula căi de atac, precum şi dreptul la un regim de detenţie adecvat vârstei sale. Actul normativ merge la promulgare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Proiectul de lege iniţiat de Guvern are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.135/2010, în scopul transpunerii dispoziţiilor art.2 alin.(3), art.3 par. final, art.4 alin.(1) lit.a) pct.(i), (iii) şi (iv), lit.b) şi c) şi alin.(2), art.5, art.7 alin.(5) şi (8), art.8 alin.(2), art.15 alin.(2)-(4) şi art.22 din Directiva (UE) 2016/800 privind garanţiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale.

Iniţiativa legislativă are în vedere completarea prevederilor care privesc informarea minorului asupra drepturilor sale cu ocazia primei audieri de către organele judiciare cu privire la principalele etape ale procesului penal, protecţia vieţii private, dreptul de a fi prezent la judecarea cauzei, dreptul de a formula căi de atac, precum şi dreptul la un regim de detenţie adecvat vârstei sale.

În cazul în care minorul nu desemnează un alt adult sau adultul desemnat nu este acceptat de organul judiciar, comunicarea informaţiilor se va face către o altă persoană aleasă de organul judiciar, ţinând seama de interesul superior al minorului.

„Dacă părinţii sau, după caz, tutorele, curatorul ori persoana în îngrijirea sau supravegherea căreia se află temporar minorul nu au putut fi găsiţi ori informarea acestora ar afecta interesul superior al minorului sau desfăşurarea procesului penal, informarea se va face către un alt adult care este desemnat de minor şi acceptat în această calitate de organul judiciar”, mai prevede proiectul. 

„În cauzele cu suspecţi sau inculpaţi minori, înainte de prima audiere a acestora, li se aduc la cunoştinţă şi o serie de informaţii cu privire la etape ale procesului penal, între care dreptul ca părinţii sau, după caz, tutorele, curatorul ori persoana în îngrijirea sau supravegherea căreia se află temporar sau un alt adult pe care îl desemnează şi este acceptat în această calitate de organul judiciar să primească aceleaşi informaţii care îi sunt comunicate; dreptul la protecţia vieţii private, în condiţiile legii; dreptul de a fi însoţit de părinţi sau, după caz, tutore, curator ori persoana în îngrijirea sau supravegherea căreia se află temporar sau de un alt adult pe care îl desemnează şi este acceptat în această calitate”, potrivit sursei citate. 

De asemenea, în cursul urmăririi penale, procedura în cauzele cu infractori minori se aplică şi persoanelor care au împlinit 18 ani, până la împlinirea vârstei de 21 de ani, dacă la data dobândirii calităţii de suspect erau minore, atunci când organul judiciar consideră necesar, ţinând seama de toate circumstanţele cauzei, inclusiv gradul de maturitate şi gradul de vulnerabilitate ale persoanei vizate.

Când suspectul ori inculpatul este un minor care nu a împlinit 16 ani, la orice ascultare sau confruntare a minorului, organul de urmărire penală citează părinţii acestuia ori, după caz, pe tutore, curator sau persoana în îngrijirea ori supravegherea căreia se află temporar minorul, precum şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a copilului din localitatea unde se desfăşoară audierea, conform iniţiativei legislative.

„Minorul mai beneficiază de informare asupra dreptului de a fi evaluat prin intermediul referatului de evaluare, a dreptului la evaluare medicală şi asistenţă medicală în cazul în care va fi supus unei măsuri preventive privative de libertate, a dreptului de a fi prezent la judecarea cauzei, precum şi a dreptului la exercitarea căilor de atac, în condiţiile legii”, conform proiectului de lege adoptat marţi de către deputaţi. 

Pe 14 octombrie 2019, Senatul a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, iar votul Camerei de marţi a fost decizional. Prin urmare, actul normativ merge la promulgare.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.