Denunţ penal împotriva Dianei Şoşoacă pentru trădare şi comunicarea de informaţii false / Documentul, depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de Adrian Băzăvan şi Asociaţia „Lupii Tricolori”

Un denunţ penal împotriva europarlamentarului Diana Şoşoacă, liderul SOS România, pentru trădare şi comunicarea de informaţii false, a fost depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de Adrian Băzăvan şi Asociaţia „Lupii Tricolori”. Semnatarii denunţului motivează demersul invocând „un tipar de conduită constant, unidirecţional şi sistematic de intrare în legătură cu reprezentanţi oficiali ai Federaţiei Ruse şi cu instrumente media ale statului rus, în contextul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi al ameninţărilor directe la adresa securităţii naţionale a României”, pe parcursul a peste patru ani. Potrivit semnatarilor, faptele „expuse” rezultă din „surse publice”.

"Faptele expuse în continuare rezultă din surse publice, indicate în cuprinsul prezentei şi centralizate în opisul de înscrisuri anexat. Ele conturează, pe o perioadă de peste patru ani (martie 2022-iunie 2026), un tipar de conduită constant, unidirecţional şi sistematic de intrare în legătură cu reprezentanţi oficiali ai Federaţiei Ruse şi cu instrumente media ale statului rus, în contextul războiului de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, stat vecin României, şi al ameninţărilor directe la adresa securităţii naţionale a României, stat membru al Uniunii Europene şi al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, situat pe flancul estic al Alianţei", precizează autorii denunţului penal împotriva Dianei Şoşoacă.

Potrivit sursei citate, primul moment invocat vizează audienţa la ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, în 30 martie 2022, la aproximativ o lună de la declanşarea invaziei militare ruse în Ucraina, ocazie cu care a prezentat o propunere de "aşa-zisă mediere a conflictului", denumită "Pacea de la Bucureşti".

"Audienţa a avut loc în afara oricărui cadru instituţional românesc, fără mandat din partea autorităţilor statului român şi fără informarea acestora. Potrivit relatărilor de presă din epocă, obiectul discuţiilor l-a constituit "neutralitatea" României în contextul invaziei, participanţii cerând totodată ca Ucraina să nu fie sprijinită militar. Ulterior, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă a fost apreciată public de gruparea de hackeri pro-ruşi Killnet, care i-a publicat fotografia", se arată în denunţul penal.

Potrivit aceluiaşi document, între anii 2022 şi 2026, Diana Şoşoacă a participat "în mod constant" la evenimentele organizate de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, respectiv: la 3 noiembrie 2022, la recepţia prilejuită de Ziua Unităţii Naţionale a Rusiei; la 11 februarie 2023, la recepţia de Ziua Diplomatului Rus; la 4 mai 2023, la recepţia de Ziua Victoriei; la 12 iunie 2024, la recepţia organizată de ambasadorul Vladimir Lipaev cu ocazia Zilei Naţionale a Rusiei; la 12 iunie 2025, la recepţia de Ziua Naţională a Rusiei; la 9 mai 2026, la recepţia de Ziua Victoriei.

"Presa a relatat, în martie 2023, că una dintre vizitele la ambasadă a avut ca obiect celebrarea «rezultatelor operaţiunii speciale» în Ucraina, adică a rezultatelor războiului de agresiune aflat în desfăşurare. Cu privire la recepţia din 9 mai 2026, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă a confirmat public, prin postare proprie şi prin comunicatul oficial al Partidului S.O.S. România, că a discutat direct cu ambasadorul Federaţiei Ruse, Vladimir Lipaev, şi cu ambasadorul Republicii Populare Democrate Coreene, calificând aceste discuţii drept «acte de demnitate naţională»", menţionează documentul citat.

Un al treilea motiv invocat de către semnatarii denunţului penal împotriva Dianei Şoşoacă îl reprezintă depunerea în Parlamentul României de către preşedinta SOS România a unui proiect de lege prin care se propunea denunţarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina, precum şi «anexarea» de către România a unor teritorii aflate sub suveranitatea Ucrainei, respectiv Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, Bugeacul (cu localităţile Cahul, Bolgrad şi Ismail), Maramureşul istoric şi Insula Şerpilor. Potrivit sursei citate, textul proiectului prevedea expres: «România anexează teritoriile istorice care i-au aparţinut».

"O astfel de atitudine ar echivala cu implicarea directă a României în război. Iniţiativa reia public teza formulată anterior de fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căreia România ar urmări anexarea unor teritorii ucrainene, teză utilizată de propaganda rusă pentru justificarea agresiunii şi pentru fracturarea unităţii aliaţilor Ucrainei. Ca urmare a acestui demers, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a iniţiat sancţiuni împotriva doamnei Diana Iovanovici Şoşoacă, calificând-o drept persoană care reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale a Ucrainei", se arată în documentul depus la Parchetul ÎCCJ.

Denunţul penal aminteşte şi de cererea de referendum naţional pentru ieşirea României din NATO depusă de Diana Şoşoacă în iunie 2024, "în ultima zi a mandatului de senator şi chiar înaintea preluării mandatului de membru al Parlamentului European", susţinând că România ar fi prinsă "sub bocancul NATO" şi calificând Tratatul Atlanticului de Nord drept "cea mai agresivă, incitantă, periculoasă şi potenţial distructivă Alianţă militară din istoria umanităţii".

"Presa a remarcat că discursul este aproape identic cu comunicatul de instalare al ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti, Vladimir Lipaev, din aceeaşi perioadă, ceea ce constituie un indiciu de coordonare discursivă. Demersul, formulat în timp de război la graniţa României, vizează direct demontarea garanţiei politico-militare a statului, în sensul art. 149 din Constituţie şi al considerentelor Curţii Constituţionale", argumentează semnatarii denunţului penal.

În acelaşi document se mai face referire la îndemnurile Dianei Şoşoacă privind "schimbarea fundamentelor democratice ale statului şi la încălcarea ordinii constituţionale", dar şi la scrisoarea adresată preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în 16 martie 2025, după a doua respingere a candidaturii sale la alegerile prezidenţiale, în care a calificat clasa politică românească drept "trădătoare", şi a exprimat disponibilitatea, în nume propriu şi al partidului pe care îl conduce, "de a negocia pentru pace, de a lupta împreună împotriva neo-fascismului şi de a ne uni eforturile", a susţinut că "avem teritorii româneşti deţinute ilegal de Ucraina" pe care "le vrem înapoi" şi a solicitat ca recuperarea acestora să fie avută în vedere în negocierile de pace purtate de Federaţia Rusă.

"Actul constituie o comunicare directă, scrisă şi asumată public, adresată şefului puterii străine, cuprinzând o ofertă explicită de cooperare şi solicitarea ca interese teritoriale ale României să fie tranşate prin intermediul acestei puteri, în afara oricărui cadru constituţional. Anterior transmisese o scrisoare şi preşedintelui Statelor Unite ale Americii", se mai arată în denunţ.

Acelaşi document aminteşte de scrisoarea Dianei Şoşoacă adresată preşedintelui rus Vladimir Putin în martie 2025, de interviurile pentru Izvestia şi Russia Today, dar şi de participarea la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg din iunie 2026, unde Şoşoacă s-a adresat direct lui Putin, în condiţiile în care niciun stat european nu a participat la eveniment.

"În cadrul sesiunii plenare, aceasta i s-a adresat direct preşedintelui Federaţiei Ruse, declarând, între altele: «românii nu vă urăsc», românii «vor pace cu Rusia», poporul român nu doreşte să ajute Ucraina «nici cu bani, nici cu arme», România ar fi «condusă de Bruxelles», România «nu are preşedinte», precum şi «vrem să cooperăm cu Rusia. Nu suntem inamici», exprimându-şi admiraţia faţă de Federaţia Rusă. Aceasta s-a prezentat drept lidera «singurului partid de opoziţie» şi a refuzat să recunoască legitimitatea Preşedintelui României în exerciţiu", se mai arată în acelaşi denunţ penal.

Semnatarii denunţului penal solicită începerea urmăririi penale in rem cu privire la faptele descrise, pentru infracţiunile de trădare şi, în subsidiar, comunicare de informaţii false.

De asemenea, aceştia cer efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Diana Şoşoacă, în măsura în care probatoriul administrat "va contura bănuiala rezonabilă cerută de lege, cu solicitarea, dacă va fi cazul, a ridicării imunităţii de membru al Parlamentului European".

Totodată, iniţiatorii precizează că sesizarea "se întemeiază exclusiv pe informaţii publice, indicate ca atare, iar aprecierea definitivă asupra existenţei infracţiunilor şi a vinovăţiei aparţine organelor judiciare, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie".