Premierul Viorica Dăncilă a anunţat marţi, la începutul şedinţei de Guvern, că se discută un proiect de act normativ prin care este creată baza legală pentru selectarea unui procuror european. România va desemna trei candidaţi, iar aceste propuneri vor fi transmise la Bruxelles.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Dăncilă a mai spus că termenul până la care ţara noastră trebuie să desemneze procurorul european este 31 martie. 

"Avem pe ordinea de zi de astăzi un proiect de act normativ prin care se crează bază legală pentru a selecta un procuror care să facă parte din Colegiului Parchetul European. Regulamentul pentru funcţionarea Parchetului European, care a intrat în vigoare în anul 2017, stabileşte că fiecare ţară trebuie să contribuie cu câte un reprezentant la formarea acestei instituţii care va deveni operaţională anul viitor. Potrivit procedurii, termenul până la care fiecare stat trebuie să îşi desemneze propriul procuror este 31 martie 2019. Prin actul pe care îl discutăm astăzi creăm baza juridică legală pentru a selecta în prima etapă trei candidaţi pentru această funcţie, propuneri pe care să le transmitem la Bruxelles, unde va fi desemnat un procuror din partea României”, a explicat Viorica Dăncilă.

CSM a discutat, marţi, pentru avizare proiectul de OUG privind desemnarea candidaţilor pentru postul de procuror european.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru aplicarea de către România a Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), cu observaţiile însuşite în Comisia nr.1 din şedinţa de luni.

Proiectul a fost avizat cu 17 voturi "da" şi unul negativ.

"În ceea ce priveşte art. 1 alineatul 3 din proiectul de Ordonanţă, cu privire la persoanele care pot candida pentru funcţia de procuror european, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit următoarea observaţie: «Această funcţie ar putea fi ocupată şi de către un judecător, context în care trebuie prevăzute condiţiile de vechime şi grad şi cu referire la judecători». (majoritate: 10 voturi Da, 7 voturi Nu, 1 vot Nul)", mai arată CSM.

Un proiect de lege cu o titulatură similară s-a aflat la sfârşitul anului trecut în dezbatere. Conform acelui proiect, ministrul justiţiei desemnează trei candidaţi în numele României în vederea numirii, de către Consiliului Uniunii Europene, în funcţia de procuror european, în condiţiile articolului 16 din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO). Candidaţii în numele României pentru funcţia de procuror european sunt selectaţi în urma unui interviu în faţa unei comisii de selecţie prezidată de ministrul justiţiei şi din care fac parte: un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia, un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnat de procurorul general al acestui parchet, un specialist în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, desemnat de ministrul justiţiei. Pot participa la interviu procurori sau judecători cu minimum 15 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi care dispun de experienţă relevantă în ceea ce priveşte sistemul juridic românesc, urmărirea sau judecarea infracţiunilor financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spunea că a fost redactat un proiect de ordonanţă a Guvernului pentru a crea baza juridică legală pentru a selecta, în prima etapă, cei trei candidaţi dintre care va fi ales procurorul european din partea României. Proiectul fusese trimis la CSM, pentru aviz consultativ.

"Fiecare ţară trebuie să îşi desemneze propriul procuror european, care îşi va desfăşura activitatea acolo, la sediul european, la Luxemburg. Ce înseamnă asta? Că noi trebuie să creăm baza juridică, baza legală pentru a putea selecta trei procurori, trei candidaţi dintre care unul va fi selectat ca procuror european din partea României şi se va proceda la fel din toate celelalte încă 21 de state. Noi ce facem prin ordonanţa la care aţi făcut referire? Creăm baza juridică legală pentru a selecta în prima etapă cei trei candidaţi, trimitem propunerile la Bruxelles şi acolo se va desemna unul dintre cei trei, unul care va fi procuror european din partea României", declara Tudorel Toader, duminică seară, într-o intervenţie telefonică la România TV.

El spunea că s-a discutat şi se va mai discuta o propunere privind competenţele acestui parchet european, care se va operaţionaliza în noiembrie 2020 şi va avea doar această competenţă: prevenirea, combaterea fraudelor la interesele financiare ale Uniunii Europene.

"Deja se discută despre posibilitatea extinderii competenţelor spre faptele grave, faptele transfrontaliere care necesită o ripostă comună europeană poate chiar internaţională. Aceasta este situaţia, acesta este stadiul în care ne aflăm. Cei trei candidaţi din partea României, ca unul să fie selectat procuror european din partea României, repet, propunerile trebuie trimise la Bruxelles până pe 31 martie. Termenul era mai scurt, dar a fost amânat până la final de luna martie, aceasta este raţiunea redactării proiectului de ordonanţă pe care l-am trimis spre avizare la Consiliul Superior al Magistraturii, aviz consultativ, după cum bine ştim, pe care sperăm să-l primim într-un timp cât mai scurt posibil", afirma Toader.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.