Corina Corbu şi-a încheiat, vineri, mandatul de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, odată cu ieşirea la pensie. Oficiaii instituţiei transmit că mandatele acesteia s-au caracterizat prin accentuarea modului de exercitare a atribuţiilor constituţionale ale Curţii, abordarea echilibrată şi raţională a vulnerabilităţilor existente, precum supraîncărcarea şi fluctuaţia de personal şi refacerea şi consolidarea prestigiului instanţei supreme, ca instituţie de la vârful sistemului judiciar. Profitând de moment, reprezentanţii ICCJ transmit că ”se impune un semnal de alarmă legat de pericolul incomensurabil pentru democraţia noastră care rezidă în transformarea mediatică a judecătorilor în «duşmani ai poporului»”.
Reprezentanţii ÎCCJ au transmis, vineri, că la 1 august se încheie mandatul de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie al judecătoarei Corina-Alina Corbu.
Ea a condus instanţa supremă din 15 septembrie 2019.
În istoria de peste 160 de ani a instanţei supreme a României, Corina Corbu a fost al IV-lea preşedinte femeie şi doar al doilea preşedinte femeie care a condus Înalta Curte pentru două mandate consecutive şi a fost, la momentul respectiv, la 47 ani, cel mai tânăr preşedinte al unei instanţe supreme din spaţiul Uniunii Europene.
”Cele două mandate ale doamnei preşedinte Corina-Alina Corbu au avut ca obiectiv principal creşterea calităţii actului de justiţie, printr-un proces de modernizare accelerată a instanţei supreme, prin refacerea şi consolidarea climatului organizaţional şi stimularea coeziunii echipei Înaltei Curţi, dar şi prin eficientizarea procedurilor interne, asigurarea asumării unor obiective comune de eficienţă de către întregul corp de judecători al Curţii şi reorganizarea aparatului propriu al acesteia’, au transmis reprezentanţii ÎCCJ.
Aceştia au adăugat că, ”deşi au fost caracterizate prin traversarea unor perioade atipice (pandemia de COVID-19, modificarea de atribuţii stabilită prin noua Lege de organizare judiciară, încheierea MCV etc.), mandatele doamnei preşedinte Corina-Alina Corbu în fruntea Înaltei Curţi s-au caracterizat prin accentuarea modului de exercitare a atribuţiilor constituţionale ale Curţii, abordarea echilibrată şi raţională a vulnerabilităţilor existente (supraîncărcarea, fluctuaţia de personal etc.) şi refacerea şi consolidarea prestigiului instanţei supreme, ca instituţie de la vârful sistemului judiciar”.
ÎCCJ a mai afirmat că funcţionarea mecanismelor de unificare a jurisprudenţei a fost îmbunătăţită, iar mecanismele formale au fost dublate de mecanisme de tip soft-law, a fost creată Reţeaua Naţională de Unificare a Jurisprudenţei, a fost îmbunătăţit gradul de diseminare a jurisprudenţei, a crescut gradul de transparenţă în activitatea Curţii şi s-a exercitat mai larg funcţiunea de titular al dreptului de a solicita verificarea constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.
”Cadrul legal şi infralegal de funcţionare al Înaltei Curţi a fost îmbunătăţit, s-a produs mult-aşteptata digitalizare a numeroase servicii oferite de instanţa supremă şi au fost îmbunătăţite şi multiplicate mecanismele de informare oferite, deopotrivă pentru profesioniştii dreptului şi ceilalţi cetăţeni, inclusiv prin prezenţa pe reţelele de socializare”, a mai precizat sursa citată.
ÎCCJ a mai transmis că judecătorul este ultima linie de apărare în momentul în care ne confruntăm cu o situaţie de abuz în care drepturile sunt lezate.
”În final, din perspectiva unui manager de instanţă supremă şi judecător în ultimii 15 ani la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, va deveni începând de mâine un simplu cetăţean, se impune un semnal de alarmă legat de pericolul incomensurabil pentru democraţia noastră care rezidă în transformarea mediatică a judecătorilor în aceste zile în «duşmani ai poporului». Indiferent de nivelul emoţional pe care îl poate atinge dezbaterea desfăşurată în aceste zile, rugămintea acestui preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie către cetăţenii României este de a se informa cât mai complet cu putinţă şi de a lua în considerare că, pentru fiecare dintre noi, angajaţi la stat sau la privat, aflaţi în funcţii de conducere sau pe o funcţie de execuţie, bogaţi sau săraci, judecătorul este ultima linie de apărare în momentul în care ne confruntăm cu o situaţie de abuz în care drepturile noastre sunt lezate”, au mai transmis reprezentanţii ÎCCJ.
Înalta Curte a mai transmis că ”o justiţie independentă, eficientă şi puternică corespunde fără îndoială intereselor naţionale vitale ale României. Tocmai din acest motiv, pentru toţi factorii responsabili, dezbaterea publică cu privire la toate aceste aspecte ar trebui să facă obiectul unei abordări pragmatice, fundamentate şi raţionale”.
Administraţia Prezidenţială a anunţat că preşedintele Nicuşor Dan a semnat, vineri, 96 de decrete de pensionare, Corina Corbu fiind între magistraţii care s-au pensiomat de la 1 august.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
