Curtea Constituţională a amânat, miercuri, o decizie pe sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind legea care stabileşte condiţiile de pensionare pentru magistraţi, dar şi noul calcul al pensiei, noul termen de soluţionare fiind stabilit în data de 28 decembrie, care pică într-o zi de duminică.
În data de 5 decembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în unanimitate a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, pe Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025).
Potrivit documentului citat, legea încalcă Constituţia prin faptul că discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independenţa justiţiei, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi, încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO, încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, şi utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept. Potrivit magistraţilor, analiza a reliefat mai multe aspecte care fac soluţia normativă supusă analizei incompatibilă cu rigorile Constituţiei.
În data de 2 decembrie Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în plenul comun al Parlamentului.
Noul proiect, adoptat după ce prima formă a legii a fost respinsă la CCR, stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:
- stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
- instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
- introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
- introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.
Proiectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
