Ministerul Justiţiei (MJ) demarează o campanie de informare privind pedepsele aplicabile în cazul infracţiunilor săvârşite în timpul stării de urgenţă – ”Toleranţă zero faţă de infracţiuni” - şi precizează că orice infracţiune săvârşită împotriva unei persoane bolnave poate fi pedepsită în regim agravat.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Ministerul Justiţiei demarează, miercuri, o campanie de informare privind pedepsele aplicabile în cazul infracţiunilor săvârşite în timpul stării de urgenţă.

”Potrivit Codului penal, orice infracţiune săvârşită împotriva unor persoane vulnerabile (bolnave) poate fi pedepsită în regim agravat. La pedeapsa prevăzută de lege pentru respectiva infracţiune se poate adăuga un spor de 2 ani de închisoare”, transmite Ministerul Justiţiei.

Specialiştii MJ vorbesc despre:

Furtul calificat - dacă infractorul a profitat de starea de vulnerabilitate a persoanei vătămate datorată stării de sănătate (cum este boala COVID-19), se pedepseşte cu un maximum de 7 ani închisoare.

Tâlhăria calificată -  săvârşită prin folosirea de substanţe paralizante, care a avut ca urmare vătămarea corporală sau moartea victimei, dacă infractorul a profitat de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată stării de sănătate (cum este boala COVID-19), se pedepseşte, în funcţie de ipoteză, cu un maximum 12, 14 ori 20 de ani închisoare.

Vătămarea corporală care a necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale, dacă infractorul a profitat de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată stării de sănătate (cum este boala COVID-19), se pedepseşte cu un maximum 12 ani închisoare.

”Potrivit Codului penal, pentru concursul de infracţiuni se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”, mai arată MJ.

Astfel, în cazul săvârşirii a trei infracţiuni de furt calificat în condiţiile menţionate anterior, maximul pedepsei va fi de 15 ani închisoare.

”În cazul săvârşirii a trei infracţiuni de tâlhărie calificată în condiţiile menţionate anterior, maximul pedepsei va fi de 18 ani şi 4 luni închisoare, dacă fapta a fost săvârşită în timpul nopţii. În cazul săvârşirii a trei infracţiuni de zădărnicire a combaterii bolilor în condiţiile menţionate anterior, maximul pedepsei va fi de 28 ani şi 4 luni închisoare”, a mai precizat MJ.

Şi orice infracţiune săvârşită în regim de recidivă va fi sancţionată în regim agravat.

”Există recidivă atunci când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an şi până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârşeşte din nou o infracţiune, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare (sau pedeapsa detenţiunii pe viaţă). Se reţine recidiva şi în cazul hotărârilor de condamnare pronunţate în străinătate”, a mai precizat MJ.

Ministerul face precizări şi cu privire la ”zădărnicirea combaterii bolilor”, în contextul pandemiei de coronavirus.

”Pedeapsa aplicată ajunge până la 5 ani de închisoare, respectiv până la 9 ani dacă fapta a avut ca urmare vătămarea corporală şi până la 15 ani dacă fapta a avut ca urmare decesul uneia sau mai multor persoane. Declaraţiile false sau nedeclararea unor fapte către autorităţile abilitate poate fi pedepsită ca infracţiune. Dacă fapta este comisă profitând de starea de urgenţă, pedeapsa poate ajunge până la 7 ani de închisoare”, a mai transmis MJ.

Sunt pedepsite sever, pe durata stării de urgenţă, intrarea ilegală în ţară şi încercările unor persoane de a distorsiona stocurile şi vânzarea unor produse esenţiale în contextul pandemiei (de exemplu: materiale sanitare, echipamente de protecţie, produse biocide pentru dezinfecţie, dispozitive medicale şi kituri pentru diagnosticare necesare pentru prevenirea infectării cu SARSCoV-2 etc.).

”Fapta de îndemnare a publicului, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârşească infracţiuni (de exemplu, să nu respecte măsurile de carantină sau alte măsuri dispuse de autorităţile publice) este infracţiune şi se pedepseşte de legea penală cu închisoare de până la 7 ani”, a mai precizat Ministerul Justiţiei.

Preşedintele Klaus Iohannis a decretat, în 16 martie, starea de urgenţă, pentru o perioadă de 30 de zile.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.