Agenţia Naţională de Integritate constată că raportul MCV al Comisiei Europene a menţionat progresele făcute de ANI în ultimii ani şi susţine consolidarea acceptării publice a normelor de integritate.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Documentul apreciază faptul că România dispune de un cadru legal cuprinzător în materie de integritate pentru funcţionarii publici, iar Agenţia Naţională de Integritate este recunoscută ca o instituţie independentă, care pune în aplicare aceste norme. Experţii Comisiei mai notează că bilanţul ANI în ceea ce priveşte investigarea incidentelor de integritate s-a îmbunătăţit în mod treptat, rezultatele fiind în mod constant semnificative începând cu anul 2013, tendinţă care a fost confirmată în anul 2016”, se arată într-un comunicat al ANI.

Agenţia reia aserţiunile din raport legate de rezistenţa la punerea în aplicare a rapoartelor Agenţiei şi rediscutarea periodică în Parlament a cadrului legislativ în baza căruia funcţionează ANI.

”Potrivit raportului, este important să se menţină în continuare rezultatele ANI, să se consolideze acceptarea publică a normelor de integritate şi să pună accentul pe acţiuni preventive, în special pe asigurarea intrării în funcţiune a sistemului PREVENT”, mai precizează sursa citată.

Raportul Comisiei Europene privind România făcut public miercuri consemnează că Parlamentul a redeschis periodic discuţiile privind legislaţia care defineşte conflictul de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici şi, alături de alte instituţii a opus rezistenţă la aplicarea rapoartelor ANI, chiar şi când acestea au fost confirmate de instanţe judecătoreşti.

"Cadrul legal în materie de integritate, respectiv pachetul de legi în care se definesc situaţiile de conflict de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici şi pentru funcţionarii publici aleşi sau numiţi a fost redeschis în mod periodic în Parlament. Nu a fost posibil să se instituie un cadru legal clar, consolidat, care să susţină caracterul sustenabil al reformelor, deşi în anii 2015 şi 2016 s-au constatat eforturi crescânde din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a promova aplicarea consecventă a legilor în materie de integritate. De asemenea, a existat problema recurentă legată de rezistenţa la punerea în aplicare a rapoartelor agenţiei, chiar şi atunci când au fost confirmate printr-o hotărâre judecătorească, şi de reticenţa instituţiilor şi autorităţilor responsabile de a aplica sancţiunile necesare (care constau, în general, fie în demiterea din funcţia publică, fie în amenzi", se arată în Raportul realizat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Comunicare şi Verificare.

Documentul consemnează, însă, că în ultimii doi ani, situaţia generală s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, "însă unele decizii ale Parlamentului au continuat să pună sub semnul întrebării sau să întârzie punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti care confirmă rapoartele agenţiei". 

Comisia remarcă şi colaborarea dintre ANI şi AEP în ceea ce priveşte stabilirea eligibilităţii candidaţilor. "Partidele şi autorităţile electorale au utilizat informaţiile furnizate de ANI pentru a evita prezentarea pe liste pentru alegerile parlamentare a unor candidaţi neeligibili. Un singur caz pare să facă excepţie aici", se arată în raport, fără a fi făcute alte precizări.

Concluzia CE este însă că Agenţia Naţională de Integritate s-a impus drept o instituţie respectată. Acest lucru a fost demonstrat şi de faptul că în 2016 i s-a încredinţat dezvoltarea sistemului PREVENT, un sistem care realizează verificări ex ante cu privire la conflictele de interese din achiziţiile publice, a cărui funcţionare va trebui demonstrată în 2017.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.