Mii de oameni manifestează în întreaga Germanie împotriva extremei drepte, pe care o acuză de subminarea democraţiei, vizând Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) - iar unii cer interzicerea formaţiunii -, relatează AFP, care se întreabă ”s-a trezit, oare, societatea civilă?”.
Mobilizarea se extinde ca o pată de ulei, de la oraşe medii la mari oraşe, în care au loc mai multe manifestaţii pe zi de o săptămână.
Massive protests erupt across Germany in the wake of record poll ratings for the far-right AfD party (Alternative for Germany) and the uncovering of the party’s plot to launch mass deportations after seizing power. Politicians of the previous ruling Christian Democratic Party… pic.twitter.com/ewaTmkzw8o
— red. (@redstreamnet) January 18, 2024
Până duminică sunt anunţate alte aproximativ 100 de manifestaţii, cel mai adesea cu sloganul ”Împreună împotriva extremei drepte”.
Această contestare a fost declaşată de dezvăluirea la 10 ianuarie, de către publicaţia germană de investigaţii Correctiv a unei reuniuni la Potsdam, în apropiere de Berlin, în noiembrie, la care s-a discutat un plan de expulzare masivă a persoanelor de origine străină.
Între participanţi se afla un reprezentant al mişcării identitare radicale - austriacul Martin Sellner - şi membri AfD.
Această dezvăluire a şocat o ţară care părea să fi acceptat ca pe o fatalitate ascensiunea în sondaje a acestei formaţiuni ostile migranţilor, înfiinţată în urmă cu 11 ani.
Această ”reuniune scandaloasă” a aprins ”frica deportării a milioane de cetăţeni sau necetăţeni, o frică ce face parte din moşternirea critică a naţional-socialismului (nazism), declară AFP un politolog specializat în extrema dreaptă, Hajo Funke.
La câteva zile după aceste dezvăluiri, aproximativ 20.000 de persoane manifestau la Berlin, iar 10.000 la Potsdam, inclusiv cancelarul social-democrat Olaf Scholz şi ministrul său al Afacerilor Externe Annalena Baerbock.
Activişti şi organizaţii care au convocat aceste adunări au părut să fie primii surprinşi de valul participanţilor.
SFÂRŞITUL ”NORMALIZĂRII”
Această contestare pare să fie expresia unei mobilizări a ”majorităţii tăcute” în favoarea apărării democraţiei, pe care spunea recent că şi-o doreşte preşedintele serviciilor germane de informaţii interne (BfV) Thomas Haldenwang.
Manifestaţiile sunt ”încurajatoare şi arată că noi, democraţii, suntem mai numeroşi decât cei care vor să ne învrăjbească”, comenta Olaf Scholz.
AfD a profitat în ultimele luni de insecuritate a populaţiei rezultată în urma unui nou aflux de migranţi în ţară şi de certuri permanente între cele trei partide ale coaliţiei guvernamentale, pe fondul unei recesiuni economice şi unei inflaţii mari.
AfD s-a instalat în mod solid în poziţia a doua în intenţiile de vot - cu aproximativ 22% -, în urma conservatorilor din CDU/CSU.
În bastioanele sale din fosta Germanie comunistă (RDG), formaţiunea se află pe primul loc - cu peste 30% în intenţiile de vot - în trei landuri, şi anume Thuringia, Saxonia şi Brandenburg, în care au loc în septembrie alegeri regionale.
După şocul intrării AfD în Parlament în 2017, AfD s-a integrat în peisajul politic, în pofida faptului că toate partidele refuză să se alieze cu el.
AfD este condus de un duo care susţine că reprezintă centrul burghez conservator.
După reuniunea de la Potsdam, ”această normalizare a partidului s-a terminat”, apreciază Funke, în pofida faptului că partidul a anunţat că nu susţine proiectul ”migraţiei” prezentat Martin Sellner.
Acest scandal a dezvălui ”adevărata faţă” a partidului, a acuzat într-o dezbatere în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, co-preşedintele partidului Social Democrat (SPD) Lars Klingbeil.
SCOATEREA AFD ÎN AFARA LEGII?
Vocile care cer interzicerea AfD - reprezentate de SPD-ul lui Olaf Scholz - se multiplică.
În pofida faptului că ele au şanse mici să o obţină, o petiţie prin care se cere retragerea drepturilor constituţionale ale liderului AfD în Thuringia, Björn Höcke, considerat omul puternic al partidului, a adunat peste un milion de semnături în urma dezvăluirilor Correctiv.
AfD a fost plasat în Thuringia sub o supraveghere consolidată, după ce BfV a acuzat partidul că apără poziţii anticonstituţionale.
Formaţiunea de extremă dreapta a fost acuzată şi plasată sub supravegghre şi în Saxonia-Anhalt (est), dar şi Organizaţia de Tineret a AfD din Brandenburg, landul din jurul Berlinului.
În acest context, ”statul are datoria să studieze o eventuală interzicere a AfD”, a cerut preşedintele SPD al Bundestagului, Wolfgang Thierse.
Lansarea unei proceduri în acest sens - foarte îndelungată şi complicată - este văzută cu scepticism de către majoritatea observatorilor, care se tem că un eşec ar putea să alimenteze şi mai mult popularitatea AfD.
Însă, ”dacă se dovedeşte că un partid vrea să transforme Germania într-un stat fascist, el trebuie să fie interzis, indiferent de puterea pe care o are”, cere într-un interviu acordat revistei Stern vicecancelarul Robert Habeck (Verzi, ecologişti).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
