Zeci de mii de manifestanţi în favoarea democraţiei au marcat sâmbătă, pe străzile din Hong Kong - uneori în mod violent -, cinci ani de la începutul ”Mişcării Umbrelelor”, precursoarea mobilizării care zguduie în prezent fosta colonie britanică, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Hong Kongul se confurntă de la începutul lui iunie cu cea mai gravă criză politică de la retrocerea sa către Beijing în 1997, prin acţiuni şi adunări cvasi-cotidiene.

Sâmbătă seara, mii de persoane s-au adunat într-un parc, în faţa sediului Parlamentului, unde a început, la 28 septembrie 2014, ”Mişcarea Umbrelelor” - o ocupare paşnică a centrului financiar şi politic al megalopolisului caree a durat 79 de zile.

O mulţime de manifestanţi a invadat, de asemenea, Harcourt Road, o mare arteră care traversează cartierul central Admiralty, iar grupuri mici au atacat sediul Biroului de legătură, în care se află filiala Guvernului central chinez.

Mascate, zeci de persoane au aruncat cu cocteiluri Molotov şi cărămizi în direcţia Biroului. Poliţia a rispostat cu tunuri cu apă, gaze lacrimogene şi cu piper.

Mobilizarea din 2014 a început după ce poliţia a folosit gaze lacrimogene împotriva unei mici adunări de studenţi, în apropierea Consiliului Legislativ (”LegCo”), Parlamentul local.

Manifestanţii s-au protejat deschizându-şi umbrelele - un obiect devenit embelema contestării.

La acea vreme, mulţimea cerea instaurarea unuii sufragiu universal veritabil în vederea alegerii liderilor lor. Însă, în pofida amplorii acestei mobilizări paşnice, Beijingul nu a făcut până la urmă nicio concesie.

Cinci ani mai târziu, fosta colonie britanică trăieşte din nou o gravă criză politică. Însă eşecul din 2014 a radicalizat în mod considerabil mişcarea în favoarea democraţiei.

”LUPTĂ PE TERMEN LUNG”

”Eu cred că oamenii sunt pregătiţi de o luptă pe termen lung, pentru că nu este uşor să smulgi democraţia Partidului Comunist Chinez (PCC)”, dă asigurări AFP o ingineră în vârstă de 29 de ani, care se prezintă Yuan.

În 2014, ea s-a ţinut departe de Mişcarea Umbrelelor. Însă anul acesta ea s-a simţit obligată să manifesteze, din cauza atitudinii părtinitoare, în opinia sa, a poliţiei locale.

Manifestaţiile care s-au succedat de la începutul lui iunie au degenerat în mai multe rânduri în ciocniri violente între forţele de ordine şi grupuscule radicalizate.

Susţinute de camioane cu apă, forţele de ordine au făcut un uz foarte important de gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc împotriva radicalilor, care nu ezită să arunce cu cărămizi şi cocteiluri Molotov în poliţişti.

”Comportamentul poliţiei a fost unul dintre catalizatori”, apreciază Yuan, referindu-se la acuzaţii generalizate cu privire la brutalitatea poliţiei împotriva manifestanţilor.

Actuala contestare a început în iunie, prin respingerea unui proiect de lege care viza să autorizeze extrădări către China.

Şefa Executivului de la Hong Kong Carrie Lam l-a abandonat până la urmă, la începutul lui septembrie. Însă această măsură a fost considerată mult prea tardivă de către manifestanţi, care şi-au lărgit în mod considerabil revendicările şi cer reforme democratice.

EŞECUL PACIFISMULUI

Aceasră mibilizare se vrea totodată o denunţare a amestecului tot mai puternic al Beijingului în afacerile regiunii sale semiautonome, o încălcare, denunţă manifestanţii, a faimosului principiu ”o ţară, două sisteme”, care a prezidat retrocedarea.

”Dacă revendicările locuitorilor Hong Kongului ar fi fost soluţionate prin acţiuni paşnice, raţionale şi neviolente, noi nu am fi avut nevoie de metode mai radicale”, a declarat sâmbărtă seara pentru AFP un student în vârstă de 20 de ani care s-a prezentat Chan.

”Dacă ne uităm înapoi, paşnica Mişcare a Umbrelelor nu a obţinut nimic”, apreciază el.

Manifestanţii din Hong Kong au prevăzut numeroase acţiuni până marţi, când China populară îşi sărbătoreşte 70 de ani de la fondare - printr-o mare defilare militară menită să ilustreze progresele unei ţări devenite în câteva decenii a doua mare putere mondială.

Adunări sunt prevăzute, astfel, duminică, în fosta colonie britanică, cu ocazia ZIlei mondiale a luptei împotriva totalitarismului.

Studenţii pregătesc o grevă la cursuri luni şi îndeamnă la manifestaţii şi marţi.

Poliţia nu a autorizat nicio manifestaţie în favoarea democraţiei la 1 octombrie. Însă susţinătorii democraţiei au manifestat în multe rânduri în pofida unor asemenea interdicţii.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.