Statele Unite au promis luni să exercite o presiune ”implacabilă”, pentru a determina Iranul să i se plieze, care intenţionează ”să ocolească cu mândrie” sancţiunile drastice reimpuse de Washington sectoarelor petrolier şi financiar iraniene, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a dezvăluit luni lista celor opt ţări autorizate - timp de cîncă cel puţin şase luni - să continue să cumpere petrol de la Teheran - China, India, Turcia - primii importatori de ţiţei brut iranian alături de Uniunea Europeană - dar şi Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Italia şi Grecia.

Administraţia lui Donald Trump, care a ieşit - în mai - din acordul din 2015 menit să împiedice Iranul să fabrice bomba atomică, a terminat luni de restabilit toate sancţiunile ridicate în urma semnării tratatului.

Asemenea derogări - pe motiv că aceste ţări s-au angajat să-şi reducă achiziţiile, au fost acordate deja de precedenta administraţie democrată a lui Barack Obama, în perioada 2012-2015.

Însă actualul Guvern republican afirmă că este mult mai strict şi afişează în continuare obiectivul aducerii la zero a exporturilor iraniene de ţiţei brut, care asigură 40% din veniturile statului iranian. Ele au scăzut deja cu aproximativ un milion de barili pe zi, din mai, la 1,6 milioane de barili pe zi în septembrie.

”VIRAJ LA 180 DE GRADE”

Washingtonul a enunţat 12 condiţii în vederea încheierii cu Republica islamică a unui ”acord mai bun”, ”mai complet” - şi anume restricţii mult mai dure ale programului său nuclear şi încetarea proliferării rachetelor şi intervenţionismului său, pe care-l consideră ”destabilizator” în Orientul Mijlociu.

Atât timp cât Iranul nu va face ”un viraj de 180 de grade”, ”noi vom exercita o presiune implacabilă asupra regimului”, a subliniat luni Mike Pompeo.

Alături de el, secretarul Trezoreriei Steven Mnuchin a avertizat că ”presiunea maximă” va continua ”să crească” în cazul în care Iranul sau întreprinderile străine ”încearcă să ocolească sancţiunile”.

Or preşedintele iranian Hassan Rohani a promis luni, într-un discurs televizat, ”ocolirea cu mândrie” a acestor ”sancţiuni ilegale şi injuste”.

”Suntem în situaţie de război economic şi vom înfrunta o tentativă de intimidare. Eu nu cred ca în istoria americană să fi existat, până acum, cineva la Casa Albă care să contravină într-atât de mult dreptului şi convenţiilor internaţionale”, a denunţat el.

Bătălia se poartă, astfel, pe terenul comunicării.

Liderul suprem iranian Ali Khamenei l-a acuzat sâmbătă pe Donald Trump că a ”discreditat” Statele Unite care, în opinia sa, vor fi perdante în fond în această politică.

”Iranul merge prost” a subliniat, din contră, duminică, preşedintele american, care consideră Teheranul oaia sa neagră şi respinge acordul în dosarul nuclear. ”Atunci când am preluat funcţia, cu puţin înainte, se credea că Iranul avea să domine tot Orientul Mijlociu (...). Nimeni nu mai vorbeşte de asta azi”, a adăugat el, fără să precizeze care sunt faptele în baza căror se poate trage această concluzie.

Preşedintele american dă asigurări că este pregătit să discute cu lideri iranieni în vederea negocierii unui nou acord, urmându-şi strategia nord-coreeană pe care o consideră de succes - presiune maximă, apoi negocieri şi reconciliere.

”Încrederea reciprocă nu este o condiţie prealabilă a începerii negocierilor, dar respectul reciproc este”, i-a răspuns ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif, într-un interviu acordat cotidianului USA Today, apreciind că Washingtonul este necesar să-şi schimbe ”abordarea” în vederea relansării diplomaţiei.

AJUTOR EUROPEAN

În pofida unei economii în dificultate, numeroşi experţi consideră că Iranul va rezista, pentru moment, cu atât mai mult cu cât, spre deosebire de perioada de dinainte de 2015, Statele Unite sunt destul de izolate.

Europenii - totuşi aliaţi ai americanilor - vor să menţină un acord în dosarul nuclear, pe care-l consideră indispensabil securităţii mondiale şi cu scopul de a evita ca Teheranul să-l părăsească la rândul său şi să relanseze cursa către arma nucleară. Ei promit să-l ajute să ocolească sancţiunile.

”Vom face tot ceea ce este necesar pentru a păstra şi lărgi cooperarea economică, comercială şi financiară cu Iranul, în pofida sancţiunilor americane”, a reacţionat, la rândul său, Ministerul rus de Externe.

Aceste sancţiuni par o şantajare a oricărei ţări care face comerţ cu Iranul - întreprinderilor asiatice sau europene li se va interzice accesul pe piaţa americană în cazul în care continuă să importe petrol iranian sau să facă schimburi cu bănci iraniene ţintite de Washington. Multe au ales deja şi au părăsit iranul.

În privinţa sancţiunilor financiare, aproximativ 700 de persoane şi entităţi din Iran au fost plasate luni pe lista neagră americană - mai multe decât au fost scoase de pe ea în urma acordului din 2015.

Între ele se află 50 de bănci iraniene, peste 200 de persoane şi nave din sectoarele iraniene ale transportului maritim şi energiei, o campanie aeriană iraniană şi cele peste 65 de avioane ale acesteia.

Administraţia Trump doreşte, de asemenea, să deconecteze Iranul de la circuitul bancar internaţional Swift, osatura sistemului financiar mondial, aşa cum stăteau lucrurile în perioada 2012-2016.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.