Statele Unite şi-au consolidat miercuri presiunea economică asupra Iranului, cu riscul de a îndepărta o ieşire din criză schiţată de europeni, care şi-au multiplicat eforturile, la ONU, în vederea smulgerii unei întâlniri între Donald Trump şi Hassan Rohani, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Preşedintele american a promis în mod solemn marţi, în faţa membrilor Adunării Generale a ONU, că Washingtonul va ”înăspri” sancţiunile, ”atât timp cât atitudinea ameninţătoare a Iranului va continua”.

Iar şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a trecut la fapte fără să mai aştepte, anunţând miercuri sancţiuni vizând societăţi chineze acuzate de ”transportarea cu bună ştiinţă a petrolului din Iran” şi ”încălcarea” embargoului american.

”Noi spunem Chinei şi tuturor ţărilor: «să  ştiţi că vom sancţiona orice încălcare a sancţiunilor noastre vizând orice activitate»”, a lansat el.

Mingea se află acum în terenul preşedintelui iranian, care urma să se exprime de la prestigioasa tribună mondială. Însă Teheranul a făcut, până acum, din relaxarea sancţiunilor, o condiţie prealabilă a unui dialog direct.

Intensa frenezie diplomatică din ultimele zile, la New York, nu va fi fost de ajuns? se întreabă AFP.

CONDIŢII ”CREATE”

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care şi-a multiplicat marţi seara demersurile între omologii săi american şi iranian, a apreciat că au ”fost create” ”condiţiile unei reluări rapide a negocierilor”.

”Le revine, acum, Iranului şi Statelor Unite ale Americii să profite de aceste condiţii”, printr-o ”întâlnire” Trump-Rohani sau printr-un proces mai ”progresiv” , a îndemnat el.

Înainte de a pleca de la New York, în noaptea de marţi spre meircuri, Emmanuel Macron a lansat un ultim apel să aibă loc un tête-à-tête săptămâna aceasta, în cursul Adunării Generale a ONU.

Dacă liderul iranian ”pleacă din ţară fără să se întâlnească cu preşedintele Trump, sincer, aceasta va fi o ocazie pierdută, pentru că nu va reveni decât peste mai multe luni”, a subliniat şeful statului francez.

O asemenea întânire faţă în faţă la acest nivel, de la Revoluţia islamică din 1979 şi întreruperea relaţiilor americano-iraniene care i-a urmat, ar viza să facă tensiunile să scadă, după ce au crescut neîncetat în ultimele luni şi au atins o culme în urma atacurilor de la 14 septembrie împotriva a două instalaţii petroliere saudite, atribuite de occidentali Teheranului.

În ultimele zile, liderii american şi iranian şi-au afirmat divergenţele şi au făcut chiar schimb de ameninţări, însă fără să închidă în mod categoric uşa unei întâlniri.

CAZUL UCRAINEAN

”Ei ar vrea să negocieze. Acesta este un lucru bun, însă noi nu am căzut încă de acord”, declara marţi preşedintele american, care vrea în continuare întâlniri ”istorice”. Miercuri seara, el urmează să-şi încheie participarea la această mare reuniune diplomatică mondială printr-o conferinţă de presă.

Omologul său iranian a transmis deja un mesaj, apreciind la postul de televiziune Fox News, unul dintre posturile preferate ale miliardarului republican, că Donald Trump ar trebui să creeze ”o atmosferă de încredere reciprocă”, dacă speră cu adevărat să dialogheze.

Or, a amintit el, Trump este cel care a decis retragerea Washingtonului din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.

Dacă această încredere este ”restabilită” prin relaxarea sancţiunilor americane, Hassan Rohani s-a declarat pregătit să negocieze alte acorduri cu Statele Unite.

Acordul din 2015, considerat ”istoric” la vremea respectivă, pare sortit tot mai mult să fie depăşit. După ce l-au apărat mult timp cu gharele, semnatarii săi europeni - Fraţa, Germania şi Regatul Unit - pledează de-acum în favoarea unui ”nou acord” mai global, la fel ca Statele Unite.

Parisul, Berlinul şi Londra şi-au înăsprit tonul faţă de Teheran, imputându-i marţi ”responsabilitatea” atacurilor din Arabia Saudită.

”Unii spun că ei s-au aliniat Statelor Unite, dar eu cred că pur şi simplu au deschis ochii”, a ironizat Mike Pompeo.

În afară de Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic Boris Johnson şi şeful Guvernului japonez Shinzo Abe şi-au multiplicat, la rândul lor, întâlnirile şi demersurile cu scopul de a-i apropia pe Trump şi Rohani.

Premierul pakistanez Imran Khan a anunţat inclusiv că a fost însărcinat cu o mediere de către preşedintele american, aflat în căutarea unui succes diplomatic major care lipseşte în continuare din bilanţ.

În afară de dosarul iranian, proiectoarele se întorc de asemenea, miercuri, către Donald Trump, din cauza cazului ucrainean care zguduie clasa politică americană.

Parlamentarii democraţi au iniţiat marţi o procedură de destituire a celui e-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite,pe care-l suspectează că i-a cerut preşedinelui ucrainean Volodimir Zelenski să anchetze cu privire la Joe Biden, potenţialul său rival în scrutinul din 2020.

Printr-un hazard al calendarului, Donald Trump urma să se întâlnească miercuri cu preşedintele ucrainean la ONU.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.