Curtea Supremă a Statelor Unite abordează luni problema rasială, clivantă, prin examinarea politicilor ”discriminării pozitive” în universităţile americane şi pare pregătită de o răsturnare istorică, aşa cum a făcut în iunie, când şi-a anulat propria hotărâre ”Roe v. Wade”, care garanta de o jumătate de secol dreptul americancelor la avort, relatează AFP.
Concret, cei nouă ”înţelepţi” urmează să examineze timp de două ore mecanismele de selecţie ale Universităţii Harvard şi Universităţii North Carolina - cele mai vechi instituţii de învăţământ superior privat şi, respectiv, public din Statele Unite.
Aceste universităţi, la fel ca multe altele din Statele Unite, iau în considerare criterii etnice cu scopul de a asigura diversitatea studenţilor lor şi de a corecta o subreprezentare a tinerilor de culoare şi hispanici.
Aceste programe - denumnite de ”discriminare pozitivă” - care au fost implementate la sfrşitul anilor '60, ”vizează să corecteze inegalităţile sistemice moştenite din trecut”, sublinia, într-o conferinţă de presă recentă, Yasmin Cader de la puternica organizaţie de a drepturilor civice ACLU.
Ele au făcut mereu obiectul unor contestări ale dreptei.
Studenţi albi, care se declară victime ale ”discriminării inverse”, au depus plângere împotriva acestor mecanisme - acuzate de opacitate şi ineficienţă de către criticii lor.
O ”DISCRIMINARE” A UNOR STUDENŢI DE ORIGINE ASIATICĂ
Nouă state au interzis deja aceste mecanisme - inclusiv California -, în urma unor referendumuri de iniţaitivă populară.
Însă, până în prezent, Curtea Supremă a validat mereu aceste mecanisme.
Într-o serie de hotărâri, prima în 1978, Curtea a interzis recurgerea la cote, însă a stabilit că universităţile pot ţine cont de culoarea pielii sau de originea etnică a candidaţilor - între alte criterii -, cu scopul de a promova diversitatea campusurilor lor.
Asociaţia ”Students for Fair Admission”, înfiinţată de către Edward Blum, un activist neoconservator şi un critic feroce al discriminării pozitive, a abordat un unghi de atac nou.
În 2014, asociaţia a depus două plângeri prin care a denunţat o ”discriminare” a studenţilor de origine asiatică la Harvard şi la Universitatea North Carolina.
Aceşti studenţi sunt subreprezentaţi în mod proporţional în aceste instituţii, având în vedere rezultatele lor academice, superioare mediei, a pledat asociaţia.
După ce a pierdut procesul la mai multe tribunale, asociaţia s-a adresat Curţii Supreme şi i-a cerut să profite de aceste dosare pentru a declara că Constituţia interzice orice discriminare, inclusiv pozitive.
Înalta jurisdicţie a sugerat - prin acceptarea acestui recurs - că ar putea să-i dea dreptate, ceea ce ar avea repercusiuni uriaşe atât în sectorul educaţiei, cât şi al locurilor de muncă.
Având în vedere miza, actori cu greutate au intervenit în procedură.
”Viitorul ţării noastre depinde de capacitatea sa de a avea lideri cu profiluri variate, capabili să conducă o socitate tot mai diversă”, a pledat Guvernul preşedintelui democrat Joe Biden, care apără statu-quoul.
În aceeaşi poziţie, întreprinderi mari - ca Apple, General Motors, Accenture sau Starbucks - au subliniat că a avea ”o forţă de muncă diversificată le-ar ameliora performanţele” şi că ele ”depind de şcolile din ţară să le formeze viitorii angajaţi”.
Cu toate acestea, unii analişti preconizează o răsturnare majoră.
”Cred că, la fel ca în cazul Roe (v. Wade), Curtea va reveni asupra jurisprudenţei sale”, declara recent jurista Ilya Shapiro de la centrul de reflecţie conservator Manhattan Institute, care preconizează că cei şase magistraţi conserrvatori vor face bloc împotriva celor trei colegi progresişti ai lor.
Trei dintre cei şase şi-au exprimat deja ostilitateav faţă de progranmele în cauză.
”Dacă vrem să punem capăt discriminărilor rasiale, trebuie să încetăm să mai discriminăm pe criterii rasiale”, scria în 2007 preşedintele Curţii Constituţionale John Roberts.
Ceilalţi trei judecători conservatori au fost desemnaţi de către fostul preşedinte republican Donald Trump, care a încercat apoi să desfiinţeze aceste politici în timpul mandatului.
Tabăra progresistă este, pe de altă parte, slăbită.
Judecătoarea afro-americană Ketanji Brown Jackson s-a recuzat în dosarul cu privire la Harvard, pentru că a făcut parte din Consiliul de Supraveghere al instituţiei.
”Ne aflăm în faţa ameninţării de a vedea generaţia de după noi având mai puţine drepturi decât noi”, conchide Yasmin Cader de la ACLU.
”Şi spun asta şi ca o afro-americancă care s-a putut duce la Facultatea de Drept mulţumită jurisprudenţei Curţii”, a subliniat ea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
