”Vestele galbene” - în rândul cărora există disensiuni cu privire la oportunitatea de a prezenta o listă de candidaţi în alegerile europene - au început să se mobilizeze din nou, sâmbătă, la zece zile după deschiderea marii dezbateri naţionale menită să soluţioneze această criză socială fără precedent, relatează AFP.
Să rămână vizibile şi să fie auzite în stradă - este provocarea ”vestelor galbene”, în contextul în care Guvernul încearcă de zece zile să canalizeze furia în reuniuni ale unor dezbateri cetăţeneşti, peste 1.500 înregistrate vineri pe site-ul granddebat.fr.
C'est parti pour l'acte 11 des #GiletsJaunes à #Caen pic.twitter.com/JIH7aa9dIw
— France Bleu Normandie (Calvados, Orne) (@fbleubnormandie) January 26, 2019
Cu 84.000 de manifestanţi înregistraţi de către autorităţi în ultimele două sâmbete, contestaţia pare să-şi recapete un al doilea suflu, după ”armistiţiul” de Crăciun şi Anul Nou.
Pentru a menţine flacăra aprinsă, acest ”act 11” al ”vestelor galbene” mizează pe noi strategii.
La Paris, manifestanţii participă la patru defilări declarate la prefectură, dintre care trei către Bastille, de pe Champs-Élysées, pe traseul Place de la Nation şi Primăria Ivry-sur-Seine (Val-de-Marne).
Sâmbătă dimineaţa, aproximativ 150 de ”veste galbene” s-au adunat pe Champs-Élysées.
Un electrician de la Paris, Bechir Mahroug, în vârstă de 42 de ani, a revenit a 11-a oară la rând, pentru că ”nu s-a mişcat nimic”. ”Vrem o creştere a Smic şi nu ne vom opri până nu o vom obţine”, dă el asigurări. El spune că trăieşte ”bine”, dar ”manifestează pentru pensionari, profesori...”. ”Vom reveni în fiecare weekend”, pentru că listele pentru europene sunt o ”diversiune” în opinia sa.
În contextul în care mai multe sondaje de opinie îl creditează pe Emmanuel Macron cu o creştere a popularităţii, rândurile ”vestelor galbene” sunt gajate de noi certuri interne, după ruptura între cele doup figuri ale mişcării - Éric Drouet şi Priscillia Ludosky.
Astfel, anunţarea miercuri de către ”vestele galbene” Ingrid Levavasseur şi Hayk Shahinyan a unei liste ”Adunarea iniţiativei cetăţeneşti” (RIC) în alegerile europene din mai a semănat disensiuni.
Pe Champs-Élysées, un pensionar, Marc, în vârstă de 64 de ani, care lucra în climatizare, a participat la primele nouă sâmbete de mobilizare, însă nu şi la cea de săptămâna trecută. El a venit de la Garges-lès-Gonesse (Val-d'Oise) sâmbătă, pentru că politizarea mişcării îl sperie. ”Ne dispersăm, ar fi trebuit să rămânem grupaţi”. ”Dar, din moment ce venim aici şi îi speriem la rândul nostru, va merge”, dă el asigurări.
CAMERE PIETONALE
”Vestele galbene” sunt chemate apoi să participe de la ora locală 17.00 (18.00, ora României) la ora locală 22.00 (22.00, ora României) la o ”noapte galbenă”, declarată, în Place de la République, unde s-au desfăşurat adunări cetăţeneşti în cadrul Nuit debout, în 2016.
”Trebuie ca manifestaţiile să fie declarate în continuare, pentru persoanele fragile care au nevoie să fie în securitate şi să aibă altceva alături”, a declarat Éric Drouet, care a răspândit această idee.
Mai multe marşuri nocturne - între care unul la Dunkerque (Nord) vineri - sunt prevăzute în provincie, la Montpellier sau Oloron-Sainte-Marie (Pyrénées-Atlantiques). Ambişioase proiecte de lanţuri umane au ”înflorit” de asemenea pe Facebook.
Colectivul "La France en colère" al lui Priscillia Ludosky organizează, de asemenea, un ”marş solidar cu vestele galbene din Teritoriile îndepărtate” sâmbătă după-amiaza, de la Ministerul Teritoriilor de peste Mări la sediul la Paris al Facebook.
După ”actul 11”, ”fularele roşii” vor defila duminică la Paris, într-un ”marş republican al libertăţii”, pentru a face auzită ”majoritatea tăcută” şi a apăra ”democraţia şi instituţiile”.
Ultrastânga a lansat un apel în vederea reeditării unui "black bloc" şi unui ”cortegiu de frunte”, punctul de întâlnire al activiştilor anticapitalişti, antifascişti, autonomi şi anarhişti, în manifestaţii contra Legii muncii.
La Bordeaux şi Toulouse, locuri puternice ale mobilizării, autorităţile se tem de degenerări în urma spectaculoaselor violenţe din ultimele săptămâni.
Pentru prima oară, sâmbătă, forţele de ordine dotate cu un controversat lansator de bile de apărare (LBD) vor fi echipate cu camere pietonale, a decis ministrul de Interne Christophe Castaner, promiţând mai multă ”transparenţă” în folosirea acestei arme neletale acuzată de schilodirea mai multor manifestanţi.
Tribunalul administrativ din Paris, sesizat de CGT şi Liga Drepturilor Omului (LDH), a invocat vineri această experimetare, pentru a refuza să suspenda utilizarea LBD.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
