Margrethe Vestager, candidat „cap de listă” al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, a vorbit joi, la o întâlnire cu presa de la Bruxelles, despre alianţa ALDE - Macron, despre intenţia Uniunii de a se extinde în Balcanii de Vest şi despre Armata UE, necesară „pentru a fi mai buni şi a ne ajuta reciproc”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Vestager este de părere că oamenii sunt mai interesaţi de cum pot fi rezolvate problemele decât de cine este cine la Bruxelles şi că, „deşi au existat câteva contradicţii, au fost şi convergenţe care au arătat că aceasta este o Europă în care posibilităţile cresc”.

Candidatul ALDE a punctat că formaţiunea politică din care face parte este gata să coopereze cu Partidul Popular European şi cu cel Socialist „pe lucrurile fundamentale”.

„Nu cred că este momentul să spunem cine este mai aproape de cine, dar avem nevoie de o coaliţie largă pe lucrurile fundamentale, pentru că unele dintre acestea sunt ameninţate: statul de drept, libertatea presei, în unele ţări oamenii se simt lăsaţi pe dinafară. Trebuie să fim de acord în privinţa lucrurilor fundamentale, apoi, desigur, să permitem să fim şi în contradicţie, pentru că nu poţi face un program pe cinci ani în detaliu în doar câteva săptămâni”.

Un subiect tot mai discutat în ultimele săptămâni îl reprezintă o alianţă în pregătire între ALDE şi La République En Marche, mişcarea fondată de Emanuel Macron, preşedintele Franţei. Vestager a punctat: „Este o chestiune care are legătură cu partidele, dar ce văd este o mare familiaritate, şi un sentiment de aparţinere, dar şi multe puncte de vedere diferite. Ce se ştie despre ALDE este că nu e străin de păreri diferite”. 

„Este foarte complicat să vorbim exact despre ce va fi, pentru că încă nu au avut loc alegerile şi ce majorităţi pot fi formate”. 

Ea a vorbit şi despre o viitoare extindere a UE, luând în considerare ţările vest-balcanice. „Următoarea creştere cred că va fi foarte diferită de cea mai recentă, pentru că este o situaţie complet diferită. Aştept cu nerăbdare dezbaterile dintre statele membre, care vor avea loc peste o lună, despre cum vom progresa. Ţările din vestul Balcanilor sunt foarte diferite, dar dacă se supun criteriilor de la Copenhaga (de aderare la UE, n.r.) pot accede la statutul de membru”.

Ea a mărturisit că îşi doreşte să fi călătorit, să fi vizitat şi oraşe în afara capitalelor, „pentru că aşa ai parte de o altă perspectivă. Nu este vorba să îi înveţi tu pe alţii, ci să afli. Când ajungi să cunoşti oamenii mai bine, ajungi la un alt nivel de înţelegere. Geografia este parte din ceea ce defineşte priorităţile noastre. Văd diferenţele”.

Acest lucru, în opinia ei, se răsfrânge şi asupra securităţii - economice, digitale şi a graniţelor. „Trebuie să avem mai mare grijă de noi. Ideea de Armată Europeană este tulburătoare, pentru că duce cu gândul la o armată tradiţională, naţională, dar aşa putem fi mai buni şi să ne ajutăm, în cadrul NATO şi din perspectiva Uniunii. Din punct de vedere al cheltuielilor pentru armament, comparativ cu SUA, americanii stau mult mai bine la valoare contra cost. Noi avem sisteme de armament atât de diferite încât este nevoie aproape de o operaţiune militară pentru a le face să funcţioneze împreună. În plus, securitatea cibernetică este importantă pentru că are legătură cu posibila ameninţare a democraţiei. Multe decizii au fost luate deja, care pot fi implementate”.

Despre mişcările din interiorul Uniunii Europene, plecarea Marii Britanii şi apariţia tot mai multor eurosceptici, ea a precizat: „Dacă Marea Britanie pleacă, va exista un gol. Ideea este că orice gol trebuie umplut, altfel lucrurile vor exploda. Cred că asta este parte din dinamica Uniunii noastre. Cred că locul lor poate fi ocupat de alţii, de state mici, coalizate, care au aceleaşi interese şi vor să joace acel rol în UE”.

Margrethe Vestager este candidat la preşedinţia Comisiei Europene alături de Nico Cué (Stânga Europeană, EL, Spania), Ska Keller (Partidul European al Verzilor, EGP, Germania), Jan Zahradil (Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa, ACRE, Cehia), Manfred Weber (Partidul Popular European, EPP, Germania) şi Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni, PES, Olanda).

Alegerile europarlamentare vor avea loc în perioada 23 - 26 mai. Cetăţeni din 28 de state membre ale Uniunii Europene vor alege membrii noului Parlament European pentru un mandat de cinci ani. În România, scrutinul este programat pentru 26 mai. 

 

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.