Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski l-a demis marţi seara din funcţia de comandant-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei pe Oleksandr Sîrski şi l-a numit în locul său pe Mîhailo Drapatîi.
"Am decis că noul comandant-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei va fi Mîhailo Drapatîi. Împreună cu Mîhailo, Evgheni Hmara şi Pavlo Palisa, am stabilit cum trebuie reorganizată structura Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei", a anunţat Volodimir Zelenski.
"Este un fapt că Oleksandr Sîrski a asigurat succesele Ucrainei în apărarea Kievului, în operaţiunea ofensivă de la Harkov şi în operaţiunea de la Kursk. S-a parcurs un drum semnificativ, apărarea Ucrainei continuă, iar fiecare soldat merită un tratament demn. Le sunt recunoscător lui Oleksandr Sîrski şi fiecărui soldat al nostru pentru poziţiile puternice ale Ucrainei pe front", a adăugat preşedintele ucrainean.
Demiterea generalului Sîrski intervine după şase zile de proteste cauzate de demiterea ministrului apărării, Mîhailo Fedorov, care intrase în conflict cu Sîrski.
În discursul său de seară, Zelenski a precizat că i-a oferit fostului ministru al apărării, Mîhailo Fedorov - a cărui demitere surprinzătoare a declanşat o criză politică - un "post demn" pentru a coordona componenta tehnologică a statului.
CE A SPUS ZELENSKI ÎN DISCURSUL DE SEARĂ
Zelenski a precizat că a avut marţi o serie de întâlniri cu comandanţii corpurilor de armată, al corpului de infanterie marină, precum şi cu comandantul grupării operative "Est", Viktor Nikoluk. "De fapt, am discutat cu toate nivelurile de comandă superioare ale armatei şi, în general, ale Forţelor de Apărare şi Securitate ale Ucrainei şi am constatat că există o poziţie comună. Apostol, Redis, Bileţki, Gorbatiuk, Obolenski, Brovdi şi alţii - am discutat cu mulţi dintre ei. Toate priorităţile şi calea modernizării conducerii armatei au fost analizate", a precizat Zelenski enumerând numele principalilor comandanţi din armata ucraineană, înainte de a anunţa că a decis ca noul comandant-şef al armatei să fie Mîhailo Drapatîi.
"Astăzi, împreună cu Oleksandr Sîrski şi cu Andrii Hnatov, am discutat despre viitoarele formate de serviciu şi despre predarea corespunzătoare a atribuţiilor", a spus Zelenski.
"Mîhailo Drapatîi, Ievhenii Hmara şi alţi comandanţi, pe care îi vom desemna împreună, trebuie să pregătească şi să prezinte spre aprobare strategia actualizată a apărării noastre, măsurile pentru continuarea reformei sistemului de corpuri de armată, îndeplinirea cererilor comandanţilor de luptă privind furnizarea de arme, drone şi echipamente, care au fost exprimate în aceste zile atât la Cartierul General, şi în comunicarea noastră directă cu comandanţii. Protejarea spaţiului aerian cât mai bine posibil împotriva atacurilor ruseşti şi oferirea unei viziuni concrete asupra procesului de mobilizare reprezintă o prioritate", a punctat Zelenski.
Anterior, el îl numise pe Ievhenii Hmara, care conduce Serviciul ucrainean de Securitate (SBU), ministru interimar al apărării.
"Mâine vom formaliza toate deciziile. Ucraina trebuie să iasă mai puternică din această situaţie, iar pentru Rusia va fi mai dificil", a declarat Zelenski în încheierea discursului său de seară către naţiune.
REACŢIA LUI FEDOROV
Astfel, Zelenski pune capăt mandatului generalului Sîrski, numit în această funcţie în februarie 2024, atunci când l-a înlocuit din funcţie pe Valerii Zalujnîi, un general de asemenea popular, despre care s-a spus că ar fi intrat în conflict cu Zelenski însuşi şi că ar avea ambiţii prezidenţiale.
Înlocuit acum la rândul său de popularul comandant al forţelor interarmate, Mîhailo Drapatîi, Oleksandr Sîrski a condus unele dintre cele mai spectaculoase operaţiuni ale Kievului din timpul invaziei ruse, înainte de a intra în conflict cu o aripă mai tânără şi reformistă a armatei, scrie AFP.
Demiterea sa survine după câteva zile de manifestaţii în sprijinul ministrului apărării, Mîkhailo Fedorov, demis pe 14 iulie după doar şase luni de mandat. Acesta l-a acuzat pe Oleksandr Sîrski că l-a împins spre demisie şi că i-a împiedicat încercarea de a reforma armata. Mîkhailo Fedorov, în vârstă de 35 de ani, provenind din lumea tehnologiei şi neavând experienţă militară, milita pentru utilizarea pe scară largă a noilor tehnologii pentru a spori de zece ori potenţialul dronelor şi pentru a reorganiza în profunzime forţele armate.
Demiterea generalului Sîrski aduce „o gură de aer proaspăt” şi „o nouă speranţă” în lupta împotriva Rusiei, a reacţionat imediat Mîkhaïlo Fedorov.
„MĂCELARUL”
Născut în Rusia şi format la Moscova, Oleksandr Sîrski nu a reuşit, într-adevăr, să scape niciodată de reputaţia sa de general cu mentalitate sovietică: criticii săi îi reproşează că nu acordă prea multă importanţă pierderilor umane, ceea ce i-a adus porecla de „măcelar”.
Această schimbare la vârful armatei ucrainene are loc în contextul în care numărul civililor ucişi sau răniţi a crescut cu 37% în primele şase luni ale acestui an, a avertizat marţi Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului. „Am înregistrat 1.396 de civili ucişi şi 7 978 de răniţi” în cele două ţări, ceea ce „reprezintă o creştere de 37% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi aproape dublul nivelului observat în 2024”, a declarat la Geneva Danielle Bell, reprezentantă a Misiunii de monitorizare a drepturilor omului a Naţiunilor Unite în Ucraina.
La mai bine de patru ani de la începutul ofensivei ruseşti la scară largă împotriva Ucrainei, atacurile de pe ambele părţi ale frontului se intensifică şi fac un număr tot mai mare de victime civile.
În Rusia, „în primele şase luni ale acestui an, am înregistrat, pe baza informaţiilor provenite din surse deschise din Federaţia Rusă pe care le considerăm credibile, 250 de civili ucişi şi 1.596 de răniţi. Aceasta reprezintă o creştere de 121%” faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a adăugat Danielle Bell.
Potrivit acesteia, „această escaladare este alimentată de doi factori principali: pe de o parte, rachetele balistice şi dronele cu rază lungă de acţiune şi, pe de altă parte, dronele şi bombele planante cu rază scurtă de acţiune utilizate în zonele de front”. Astfel, pierderile civile din cele două ţări „cauzate de atacurile efectuate cu drone cu rază scurtă de acţiune au crescut cu 65%”, a adăugat ea.
Medikatv.ro
