Talibanii au anunţat luni că au preluat controlul complet asupra Văii Panjshir - ultimul buzunar al rezistenţei împotriva acestora -, în contextul în care şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, este aşteptat la Doha să discute despre situaţia din Afganistan, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Valea Panjshir - o enclavă în care accesul este dificil, situată la 80 de kilometri nord de Kabul - era ultimul bastion al opoziţiei armate împotriva talibanilor, care au preluat puterea la 15 august, în urma unei campanii militare-fulger şi care au obţinut plecarea trupelor străine din ţară două săptămâni mai târziu.

”Odată cu această victorie, ţara noastră a ieşit de-acum complet din marasmul războiului”, a apreciat într-un comunicat principalul purtător de cuvânt taliban, Zabihullah Mujahid.

În Panjshir - un vechi bastion antitaliban, pe care fostul comandant legendar Ahmed Shah Massoud l-a făcut celebru în anii '80 şi '90, înainte să fie asasinat de Al-Qaida, în 2001 - se află Frontul Naţional afgan al Rezistenţei (FNR).

 FNR le-a răspuns talibanilor anunţând că deţine ”poziţiistrategice” în Vale.

”Lupta împotriva talibanilor şi partenerilor lor va continua”, a subliniatv Frontul.

FNR -  condus de fiul comandantului Massoud, Ahmad Massoud - este alcătuit din miliţii locale antitalibane şi foşti membri ai forţelor de securitate afgane, care au venit la Panjshir după căderea restului Afganistanului.

Vicepreşedintele fostului Guvern, Amrullah Saleh, s-a refugiat la rândul său în această vale.

Panjhir nu a mai căzut niciodată pe mâna inamicului - atât în timpul ocupaţiei sovietice, în anii '80, cât şi în timpul ascensiunii talibanilor la putere pentru prima oară, un deceniu mai târziu.

Negocieri au avut loc inţial între talibani şi FNR, care vrea să se instaureze un sistem de guvernare descentralizat.

Cele două tabere spuneau că vor să evite confruntări armate, însă nu s-a ajuns la vreun compromis.

Mujahid le-a promis talibanilor din Panjshir că nu vor fi vizaţi de represalii.

REDESCHIDEREA UNIVERSITĂŢILOR

FNR a propus, în noaptea de duminică spre luni, un armistiţiu, după ce pare să fi suferit, în weekend, pierderi importante.

Frontul a anunţat că le-a ”propus talibanilor să-şi înceteze operaţiunile militare în Panjshir şi să-şi retragă forţele. În schimb, noi cerem trupelor noastre să se abţină de la orice acţiune militară”.

FNR a recunoscut duminică moartea purtătorului său de cuvânt Fahim Dashty, un celebru jurnalist afgan, şi a generalului Abdul Wudod Zara.

În plan politic, alcătuirea unui nou Executiv afgan - prezentată iniţial ca urmând să fie făcută publică vineri - se lasă în continuare aşteptată.

Potrivit unor analişti, islamiştii au fost luaţi ei înşişi prin surprindere de rapiditatea cu care au ajuns la putere şi nu au avut timp să pregătească ceea ce urma.

Reveniţi la putere la 20 de ani după ce au fost îndepărtaţi de o coaliţie condusă de către Statele Unite, talibanii sunt aşteptaţi la cotitură de către comunitatea internaţională, care i-a avertizatcă-i va judeca după fapte.

Mişcarea înfiinţată de către mollahul Omar a promis să formeze un Guvern ”incluzător”. Ea s-a angajat, de asemenea, să respecte drepturile femeilor, pe care le-a călcat în picioare prima oară când s-au aflat la putere, din 1996 în 2001. Însă aceste promisiuni nu prea conving.

Universităţile private afgane urmau să fie redechise luni.

Talibanii au anunţat într-un decret că studentele din aceste instituţii vo fi obligate să poarte o abaya neagră şi un niqab care să le acopere faţa, cu excepţia ochilor.

Ei au confirmat că femeile vor învăţa, în măsura posibilităţilor, în clase care să nu fe mixte.

SITUAŢIE UMANITARĂ CRITICĂ

În timpul precedentului lor regim, regula neamestecului între sexe a împiedicat aproape toate femeile să studieze.

Purtarea burqăi - vălul lung care acoperă corpul în întregime - era obligatorie atunci.

Situaţia rămâne critică.

Şeful operaţiunilor umanitare ONU Martin Griffiths a sosit la Kabul pentru mai multe zile, pentru a participa la reuniuni cu lideri talibani.

Aceştia s-au angajat duminică să garanteze securitatea lucrătorilor umanitari şi accesul la ajutoare, potrivit ONU.

Pe plan diplomatic, secretarul de Stat american Antony Blinken era aşteptat luni în Qatar.

Bogatul emirat de la Golful Persic a devenit o placă turnantă a diplomaţiei cu privire la Afganistan după ce talibanii au preluat puterea, cu care păstrează legături strânse.

Blinken urmează să exprime ”profunda recunoaştere” a Washingtonului faţă de Qatar, pentru susţinerea pe care emiratul a acordat-o eforturilor de evacuare a cetăţenilor americani şi a afganilor care au colaborat cu Statele Unite în ultimele două decenii.

Armata americană a desfăşurat, la jumătatea lui august, la Kabul, un uriaş pod aerian, care a permis evacuarea în două săptămâni a aproximativ 123.000 de persoane - dintre care 75-80% erau ”afgani vulnerabili” potrivit Washingtonului.

Peste 55.000 dintre aceste persoane au tranzitat prin Qatar.

Blinken ar urma să nu se întâlnească cu reprezentanţiai talibanilor la Doha, unde aceştia îşi au Biroul Politic.

Însă un astfel de dialog nu pare complet exclus în viitor.

El urmează să deiscute de asemenea despre diverse eforturi, în colaborare cu Turcia, în vederea unei redeschideri a aeroportului din Kabul - închis după plecarea americanilor, la 30 august.

Însă zboruri umanitare şi interne au avut deja loc pe aeroportul din capitala afgană.

Această redeschidere este o prioritate şi are scopul atât de a permite sosirea unor ajutoare umanitare, de care Afganistanul are extrem de mare nevoie, cât şi de a evacua cetăţeni străini prezenţi în continuare în această ţară şi afgani care deţin o viză şi vor să plece.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.