Parlamentul ungar a ratificat luni aderarea Suediei la NATO, ultima etapă a aderării acestei ţări nordice la Alianţa Nord-Atlantică, după invazia Ucrainei de către Rusia, relatează AFP.
Această ratificare are loc după o lungă aşteptare şi un drum haotic, în urma unor tărăgănări ale Turciei urmate de un vot pozitiv în ianuarie, şi tărăgănări ale premierului naţionalist ungar Viktor Orban.
Viktor Orban şi-a dat de mult acordul de principiu aderării Suediei la NATO, însă înainte de a încheia ratificarea, cerea ”respectul” Stockholmului, pe care-l cosidera prea critic faţăă de politica sa.
Situaţia s-a deblocat până la urmă în ultimele săptămâni.
O vizită a premierului suedez Ulf Kristersson în Ungaria a reprezentant epilogul unui ”lung proces în vederea restabilirii încrederii”, potrivit lui Viktor Orban.
Today we opened a new phase of cooperation between Hungary and Sweden with @SwedishPM Ulf Kristersson. Thank you for your visit, Prime Minister pic.twitter.com/tygr5OcxUP
— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) February 23, 2024
În vederea pecetluirii acestei cooperări, cele două ţări au anunţat că Budapesta a cumpărat patru avioane de luptă din Suedia, care să-i consolideze flota actuală de 14 avioane de tip Gripen.
AL 32-LEA STAT MEMBRU NATO
Votul în Parlamentul ungar. luni seara, se anunţa fără surprize, având în vedere o majoritate de două treimi a coaliţiei lui Viktor Orban.
Opoziţia a votat, la rândul său, ”pentru” - cu excepţia Partidului ”Patria Noastră” (extremă dreapta).
Protocul aderării Suediei la NATO, care este necesar să fie adoptat în unanimitate de către statele membre NATO, se afla în suspans din mai 2022.
În urma votului favorabil al Parlamentului ungar de luni, legea urmează să fie promulgată de către preşedintele ungar în câteva zile.
Suedia va putea, atunci, să depună ”instrumentul aderării” la Washington, potrivit uzanţelor NATO, şi să devină al 32-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.
În cazul Finlandei, Ankara şi-a dat unda verde la 30 martie 2023, iar Helsinki a depus acest instrument la 4 aprilie şi a aderat la NATO la cinci zile după votul turc.
Stockholmul şi-a anunţat candidatura la NATO în urma invaziei ruse a Ucrainei, în acelaşi timp cu Helsinki.
În timp, însă, Ungara a amânat neîncetat ratificarea, invocând de fiecare dată alte pretexte.
NEALINIERE MILITARĂ
Aderarea Suediei la NATO pune capăt unei perioade de 200 de ani de nealiniere militară a acestei ţări nordice, care renunţă astfel la politica sa de neutralitate adoptată după sfârşitul Războaielor Napoleoniene, în secolul al XIX-lea, şi la politica sa de nealiniere militară de după Sfârşitul Războiului Rece.
Această aderare marchează o schimbare profundă a apărării suedeze, care intră de-acum într-un colectiv, o evoluţie geopolitică majoră în regiune.
Fostul ministru social-democrat al Apărării Peter Hultqvist declara în toamna lui 2021 că putea ”garanta” că nu va participa nicodată la o aderare la NATO.
Însă invazia Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie 2022, a marcat o cotitură spectaculoasă în rândul partidelor de la putere şi din opoziţie, iar o majoritate clară a Parlamentului a adoptat prin vot, în mai 2022, o cerere de aderare la NATO.
Aderările Suediei şi Finlandei la NATO înseamnă de-acum că pe malul Mării Baltice se află numai state membre ale Alianţei.
Astfel, unii analişti cataloghează Marea Baltică drept un ”lac NATO”.
”Aceasta este utima piesă a puzzle-ului hărţii NATO în Europa de Nord pusă la locul ei”, declară AFP un analist de la Agenţia suedeză de Cercetare a Apărării Robert Dalsjö.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
