Ursula von der Leyen va propune o schimbare radicală a arhitecturii de securitate a Europei şi a alianţei occidentale NATO atunci când va lua cuvântul, miercuri, în Parlamentul European pentru a vorbi despre Starea Uniunii. Liderii din UE, dar şi cei din Ucraina, Marea Britanie, Norvegia, Canada şi alte ţări, ar trebui să se reunească într-un nou format pentru a coordona răspunsurile la ameninţările de securitate tot mai mari, va afirma ea, potrivit unui proiect al discursului său anual despre Starea Uniunii Europene (SOTEU), consultat în avans de Euractiv.
„Acest lucru este şi mai urgent acum, având în vedere natura şi amploarea riscurilor. De aceea, vom prezenta ideile noastre pentru a transforma Consiliul European de Securitate într-o realitate”, se arată în proiectul discursului.
UE ar trebui, de asemenea, să creeze un nou „Protocol de securitate” - după modelul articolului 4 din Tratatul NATO - pe care un stat membru al UE l-ar putea activa pentru a convoca toate celelalte state membre. Articolul respectiv din statutul NATO permite membrilor alianţei să solicite consultări atunci când consideră că securitatea sau integritatea lor teritorială este ameninţată.
„Ne consolidăm colaborarea cu NATO. Însă doctrina noastră, instituţiile noastre şi procesul nostru decizional nu au ţinut pasul cu noua realitate”, va afirma preşedinta Comisiei Europene, potrivit proiectului de discurs.
Ideea creării unui Consiliu European de Securitate, care a fost propusă anterior ca o iniţiativă franco-germană, a căpătat un nou avânt în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, solicitând în repetate rânduri înfiinţarea acestuia.
Acest Consiliu ar putea apărea ca un potenţial rival al NATO şi nu este clar dacă Mark Rutte, secretarul general al NATO, sau Donald Trump, preşedintele SUA, ar saluta un astfel de format. Planul lui von der Leyen reprezintă o schimbare majoră faţă de discursul său anterior din 2025, notează Euractiv.
CONSOLIDAREA „ALIANŢEI PENTRU VIITOR” CU CANADA
În prezenţa lui Mark Carney, prim-ministrul canadian, Ursula von der Leyen va prezenta Canada ca un partener-cheie pentru Europa, propunând o „Alianţă pentru viitor” pentru a aprofunda cooperarea dintre cele două părţi.
Noua relaţie este prezentată ca fiind orice altceva în afară de o aderare deplină la UE, pe care Comisia o consideră imposibilă din punct de vedere juridic din cauza poziţiei geografice a ţării nord-americane.
„Vrem să ducem relaţia cu Canada la cel mai înalt nivel posibil”, va afirma preşedinta CE, conform proiectului.
De asemenea, ea se va concentra pe consolidarea legăturilor cu ţări „cu viziuni similare”, precum Canada şi Marea Britanie, în ceea ce priveşte securitatea şi siguranţa în domeniul inteligenţei artificiale.
STABILIREA PRIORITĂŢILOR
Discursul preşedintei Comisiei se va concentra pe trei puncte-cheie: clima, IA şi competitivitatea industrială.
REŢELE SOCIALE
Discursul său va anunţa, totodată, în mod oficial că UE va prezenta joi „Kids Act” care va limita accesul la serviciile online pentru copiii cu vârsta sub 15 ani. începând de la vârsta de 13 ani, copiii şi-ar putea crea conturi cu funcţionalităţi limitate, cu aprobarea unui părinte sau tutore. „Platformele vor trebui să demonstreze că sunt sigure”, se arată în proiectul discursului.
De asemenea, se aşteaptă ca aceasta să invite giganţi din domeniul tehnologiei la o discuţie privind ritmul de dezvoltare a IA.
„Sunt conştientă că mulţi percep puterea marilor companii din domeniul tehnologiei ca fiind copleşitoare”, ar urma să declare von der Leyen, adăugând că „Europa are puterea de a acţiona. Noi suntem cei care decidem regulile noastre, nu marile companii din domeniul tehnologiei”, va puncta ea.
CLIMĂ
Acesta a fost „anul adevărului”, va afirma von der Leyen. Ea va propune un cadru pentru identificarea a 100 dintre cele mai vulnerabile teritorii ale Europei şi evaluarea riscurilor cu care acestea se confruntă după o vară marcată de fenomene meteorologice extreme.
De asemenea, va anunţa o alianţă în domeniul asigurărilor împotriva riscurilor climatice, menită să consolideze protecţia financiară, precum şi o nouă „iniţiativă privind apa”.
MIGRAŢIE:
În urma crizei de la Ceuta, von der Leyen va propune un „Cadru european de răspuns la situaţii de urgenţă”, destinat gestionării sosirilor masive de migranţi. Ea va susţine că instrumentele UE în materie de migraţie trebuie să evolueze, în special pentru a permite gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Cadrul ar urma să fie activat numai în baza unui set de criterii „strict definite”, oferind statelor membre o flexibilitate limitată pentru a se abate de la procedurile standard. Von der Leyen va solicita şi consolidarea Frontex, în special pentru accelerarea returnărilor şi a cooperării cu ţările din afara UE.
EXTREMA DREAPTĂ
Vorbind după victoria categorică a AfD în landul german Saxonia-Anhalt, von der Leyen va lansa un apel la apărarea „ideii noastre europene” în faţa ultranaţionaliştilor, a ingerinţelor ruse şi a celor pe care îi numeşte antieuropeni. Ea va saluta, de asemenea, înfrângerea lui Viktor Orbán în Ungaria, în aprilie.
CONGRESUL EUROPEI
Pentru a marca anul viitor împlinirea a 70 de ani de la Tratatul de la Roma, von der Leyen va anunţa şi un nou „Congres”, care va reuni personalităţi şi intelectuali de marcă pentru a contura direcţiile viitoare ale Europei.
CE NU ESTE MENŢIONAT
Conform Euractiv, draftul discursului nu menţionează Statele Unite. ”Umbra lui Donald Trump va plana însă asupra dezbaterilor”, notează Euractiv.
Medikatv.ro
