Comisia Europeană (CE) şi-a publicat miercuri proiectul de ”lege a climei” UE, vizând să stabilească obiectivul neutralităţii carbonului în 2050, însă ceea ce laudă drept o premieră pe întregul continent este catalogat deja drept o ”capitulare” de către Greta Thunberg, care se află într-o vizită la Bruxelles, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Într-o ţinută relaxată, cu ploscă de apă din aluminiu în mână, tânăra activistă suedeză a participat la reuniunea CE miercuri - un semn al unei consideraţii neobişnuite din partea Comisiei.

”Legea climei este traducerea juridică a angajamentului nostru politic şi ne pune în mod ireversibil pe drumul unui viitor mai durabil”, a declarat, citată într-un comunicat, preşedinta CE Ursula von der Leyen.

Gândit ca o referinţă a tuturor viitoarelor legislaţii din Uniunea Europeană (UE), textul vizează să transpună în lege ambiţia unui nivel de emisii de gaze cu efect de seră net nul până la jumătatea secolului - adică un echilibru între emisii (reduse cât mai mult posibil) şi absorbţia carbonului (prin tehnici de captare).

Însă entuziasmul CE s-a lovit de o primire glacială a celei care a devenit un adevărat simbol al luptei împotriva modificărilor climatice.

Într-o scrisoare deschisă publicată pe site-ul Carbon Brief, Greta Thunberg şi aproximativ alţi 30 de tineri activişti în lupta împotriva încălzirii globale denunţă ”capitularea” şi ”aroganţa” leguitorilor care ”pretind că proiectul (lor), în dispreţul consensului ştiinţific, va rezolva într-un fel sau altul cea mai mare criză cu care s-a confruntat vreodată umanitatea”.

Prezentă la Bruxelles în vederea unei mari manifestaţii în lupta împotriva modificărilor climatice prevăzute vineri, Greta Thunberg urma să intervină în Parlamentul European (PE). Această vizită îi irită pe unii eurodeputaţi, în contextul în care hemiciclul este închis vizitatorilor din afară - ca măsură de precauţie împotriva epidemiei noului coronavirus.

Legea luptei împotriva modificărilor climatice se află în centrul ”Pactului Verde” al Comisiei în vederea unei strategii a creşterii durabile, iar toată viitoarea legislaţie europeană urmează să se alinieze obiectivului neutralităţii.

Imensa majoritate a statelor membre şi-a exprimat deja aderarea la această ambiţie. Numai Polonia - în care 80% din electricitate provine din cărbune - a semnalat că îi este imposibil, pentru moment, să semneze acest cec în alb de la orizontul lui 2050.

”PREA TÂRZIU”

Preşedintele Comisiei Mediului din cadrul PE,  francezul Pascal Canfin (Renew Europe, centru şi liberali) vede în acest lucru oportunitatea ieşirii din schema luării deciziilor care necesită un consens între lideri.

”Una dintre valorile adăugate este ieşirea din situaţia actuală în care obiectivele climatice sunt adoptate cu unanimitatea Consiliului European”, din care fac parte şefii de stat şi de guverne, subliniază el.

”Legea climei” urmează să facă obiectul unui dialog legislativ între PE şi statele membre UE.

Însă, abia anunţată, legea este larg criticată.

Tinerii activişti în lupta împotriva modificărilor climatice deplâng o strategie care se bazează prea mult pe tehnologii aflate încă în faza experimentelor de captare a carbonului şi care se bazează în mod insuficient asupra unei reduceri drastice a emisiilor.

”2050 este prea târziu”, dă asigurări Greenpeace, care a proiectat marţi seara pe faţada CE imaginea uneiplanete în flăcări.

Bătălia se anunţă şi mai dură asupra obiectivului reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră din 2030, menţionat în mod destul de vag în proiectul de lege.

”UN MARE GOL”

Numeroşi observatori consideră că pragul actual - de -40% faţă de nivelul din 1990 - este depăşit atât din perspectiva Acordului de la Paris de luptă împotriva modificărilor climatice, cât şi de neutralitatea climatică din 2050.

Preşedinta CE Ursula von der Leyen s-a angajat să-l crească la -50%, eventual la -55%.

Însă, pentru moment reflecţia este suspendată, în aşteptarea unui studiu de impact, prevăzut către vară.

În total 12 state membre UE - inclusiv Franţa, Italia şi Spania, ţările scandinave sau Austria, Olanda şi Luxemburg - au reclamat un calendar mai strâns şi o propunere cuantificată ”cât mai rapid posibil înainte de iunie 2020”.

UE ar putea să ia o decizie în săptămânile următoare şi să se prezinte la COP26 privind încălzirea globală de la Glasgow cu o ambiţie revizuită în creştere.

”Legea europeană cu privire la modificările climatice este de asemenea un mesaj adresat partenerilor noştri internaţionali prin care le spunem că anul acesta reprezintă ocazia de a creşte împreună ambiţiile mondiale, în continuarea obiectivelor noastre comune din Acordul de la Paris”, a subliniat vicepreşedintele CE Frans Timmermans.

CE propune totodată să-şi acorde dreptul - după 2030, din cinci în ani, până în 2050 - de a revizui obiectivele, cu scopul de a ajusta traiectoria către neutralitate pe baza unor criterii ştiinţifice. Această iniţiativă ar putea irita statele membre UE.
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.