Adunarea Generală a ONU a adoptat joi, cu câteva ore înainte de a se împlini un an de la invazia Rusiei în Ucraina, o rezoluţie prin care cere Moscovei să pună capăt ostilităţilor şi să se retragă din Ucraina.
Cele şapte ţări care au votat împotriva rezoluţiei sunt Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord, Mali, Nicaragua şi Eritreea.
O altă ţară importantă care s-a abţinut de la vot, în afara Chinei, este India. Alte 30 de ţări au optat pentru abţinere, între care Iran şi Armenia.
Cu cele 141 de voturi favorabile, susţinerea primită de această rezoluţie care cere retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina este similară cu cea din octombrie, când 143 de ţări au condamnat anexarea mai multor teritorii ucrainene de către Rusia, iar cinci state au votat împotrivă.
Presa rusă remarcă, de asemenea, că Serbia se numără prin ţările care au votat în favoarea "rezoluţiei anti-Rusia”.
Începând de miercuri, reprezentanţii a zeci de ţări au venit la tribuna ONU şi s-au exprimat în sprijinul Ucrainei, în timp ce Kievul a îndemnat membrii comunităţii internaţionale să aleagă între "bine şi rău".
CE PREVEDE REZOLUŢIA
Rezoluţia adoptată reafirmă "angajamentul" faţă de "integritatea teritorială a Ucrainei" şi "cere" Rusiei "să îşi retragă imediat, complet şi necondiţionat toate forţele militare de pe teritoriul ucrainean, în cadrul frontierelor ţării recunoscute la nivel internaţional", o referire la teritoriile anexate de Rusia, inclusiv Crimeea.
De asemenea, solicită "încetarea ostilităţilor" şi "subliniază necesitatea de a obţine, cât mai curând posibil, o pace cuprinzătoare, justă şi durabilă în Ucraina, în conformitate cu principiile Cartei Naţiunilor Unite".
În ultimul an, în timp ce Rusia şi-a folosit dreptul de veto pentru a împiedica orice acţiune împotriva sa în Consiliul de Securitate, Adunarea Generală - organismul plenar al ONU - a preluat problema formulării unei atitudini faţă de ceea ce se întâmplă în Ucraina.
PLEDOARII OCCIDENTALE
Chiar dacă rezoluţiile Adunării Generale a ONU nu au caracter obligatoriu, ele "nu reprezintă doar o bucată de hârtie", a declarat joi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, considerând documentul o reflectare a preocupărilor comunităţii internaţionale.
"Peste un an, nu ar trebui să ne întâlnim pentru a marca doi ani de la declanşarea acestui război de agresiune absurd", a declarat şi ministrul japonez de externe, Yoshimasa Hayashi, care speră în schimb la un "summit pentru pace" în 2024.
Numai că "Rusia nu manifestă nicio dorinţă de pace (...). Ea nu cunoaşte altă pace decât cea a tăcerii, a morţii şi a ruinei", a avertizat Catherine Colonna, ministrul francez de externe.
O "cale spre pace" este însă "foarte clară": "Rusia trebuie să înceteze bombardamentele", a insistat şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock. "Nu este pace atunci când un agresor cere victimei sale să renunţe", a punctat ea.
Miercuri, în deschiderea sesiunii speciale, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat "afrontul adus conştiinţei noastre colective" reprezentat de invazia Ucrainei. "Consecinţele posibile ale escaladării conflictului reprezintă un pericol clar şi prezent", a avertizat el, menţionând în special riscurile nucleare.
RUSIA RĂMÂNE SURDĂ
Sunt apeluri la care Vladimir Putin rămâne surd. El a promis că îşi va continua "metodic" ofensiva în Ucraina, într-un discurs cu o retorică anti-occidentală care aminteşte de Războiul Rece.
Ambasadorul său la ONU, Vasili Nebenzia, a atacat şi el Occidentul, acuzându-l că, "în dorinţa sa de a provoca o înfrângere Rusiei", este "gata să arunce întreaga lume în abisul războiului".
Acest război nu este o chestiune de "Occident împotriva Rusiei", a replicat Josep Borrell. "Acest război ilegal îi priveşte pe toţi: Nordul, Sudul, Estul şi Vestul. Este un război globalizat, dar nu un război mondial", a comentat el, subliniind impactul în cascadă asupra întregii planete.
CHINA: TRIMITEREA DE ARME NU ADUCE PACEA
În acest context, China, care s-a abţinut încă o dată, a promis să facă public săptămâna aceasta planul său pentru "o soluţie politică" din care susţine că a prezentat elemente Kievului şi Moscovei, deşi ambele capitale au părut să nu fie la curent.
"Războaiele nu au învingători", a declarat adjunctul ambasadorului chinez la ONU, Dai Bing. "La un an de la începutul crizei ucrainene, faptele concrete dovedesc că trimiterea de arme nu va aduce pacea", a adăugat el, într-o aluzie la SUA şi NATO, cerând totodată Kievului şi Moscovei "să reia dialogul cât mai curând posibil".
Alte trei rezoluţii anterioare legate de agresiunea rusă care au fost votate de Adunarea Generală în cursul anului trecut au primit între 140 şi 143 de voturi pentru, în timp ce câteva ţări au votat sistematic împotrivă (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord) şi mai puţin de 40 de ţări s-au abţinut de fiecare dată.
Un al patrulea vot, uşor diferit, din aprilie, care a suspendat Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului, a fost mai puţin consensual (93 de voturi pentru, 24 împotrivă, 58 de abţineri).
ŞTIRE INIŢIALĂ:
Rezoluţia, care nu are caracter constrângător, cere încetarea luptelor şi pace în Ucraina.
Potrivit Reuters, în favoarea documentului au votat 141 de ţări, în timp ce 32 s-au abţinut de la vot, iar şapte au votat împotrivă.
Printre ţările care s-au abţinut se la vot se numără şi China.
Scorul acestui vot este uşor sub cea mai mare susţinere pe care au primit-o cele patru rezoluţii anterioare aprobate de organismul mondial - care are 193 de membri - de când Rusia a trimis trupe şi tancuri peste graniţă, în Ucraina.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
