PAS, partidul proeuropean din Republica Moldova, a acumulat 46,36% din voturi, după numărarea a peste 90 la sută din voturi exprimate, ceea ce îi aduce cele 51 de mandate necesare pentru o majoritate parlamentară, arată site-ul alegeri.md.
UPDATE - Partidul Acţiune şi Solidaritate al preşedintei Maia Sandu a obţinut 46,43 la sută din voturi, după procesarea voturilor din 91,60 la sută din secţiile de vot.
Blocul Patriotic, format în jurul Partidului Socialiştilor condus de Igor Dodon, are un scor de 26,74 la sută.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Potrivit alegeri.md, la acest scor, PAS obţine 51 de mandate din cele 101 ale Parlamentului, urmat de Blocul Patriotic cu 29 de mandate.
Blocul Alternativa ar obţine 9 mandate, iar Partidul Democraţia Acasă şi Partidul Nostru ar avea câte 6 mandate.
PAS a câştigat peste 52 la sută din voturi în capital Chişinău, dar a obţinut o victorie categorică şi la Orhei – raion considerat sub influenţa oligarhului fugar Ilan Şor, scrie NewsMaker. Totodată, partidul de guvernământ s-a clasat pe primul loc, chiar dacă la limită, şi în raioanele Soroca şi Drochia, unde tradiţional câştigau forţele pro-ruse.
De partea cealaltă, Blocul Patriotic a înregistrat victorii clare în regiunea autonomă Găgăuzia şi în Taraclia. Formaţiunea s-a clasat pe primul loc şi la Ocniţa, Briceni, dar şi la Bălţi.
În ceea ce priveşte diaspora, PAS are peste 77 la sută din voturi, Blocul Patriotic - 6,14 la sută, Partidul Nostru - 5,65, iar PPDA (Democraţia Acasă) - 5,20.
UPDATE - Au fost procesate peste 38 la sută din procesele verbale şi în diaspora, mai precis 116 din cele 301 secţii de vot, în total 78.859 de voturi.
PAS conduce detaşat cu 75,69 la sută din voturi, o proporţie mult mai mare decât în Republica Moldova, cum era de aşteptat.
Blocul Patriotic are 7,94 la sută din voturi, fiind urmat de Partidul Nostru, cu 5,35 la sută din sufragii.
Restul concurenţilor sunt sub pragul electoral.
În România, după centralizarea situaţiei în 14 dintre cele 23 de secţii de vot, PAS avea 88,42 la sută, fiind urmat de Partidul Nostru cu un scor sub pragul electoral.
UPDATE - După procesarea proceselor-verbale din peste trei sferturi din secţiile de vot din Republica Moldova, avansul partidului proeuropean PAS creşte şi mai mult faţă de blocul electoral prorus, ajungând la aproape 17 procente.
Partidul Acţiune şi Solidaritate, al preşedintei Maia Sandu, a obţinut 44,37 la sută din voturi, iar Blocul Patriotic, format în jurul Partidului Socialiştilor condus de Igor Dodon, are un scor de 27,79 la sută, după numărarea voturilor din puţin peste 75,46 la sută din secţiile de votare deschise pentru alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova.
Blocul Alternativa creşte la 8,58 la sută, Partidul Nostru trece pe locul al patrulea, cu 6,60 la sută, iar „Democraţia Acasă” are 6,16 la sută din sufragii.
Pragul electoral pentru ca un partid să intre în Parlament este de 5 la sută, în timp ce în cazul blocurilor electorale este de 7 la sută.
UPDATE - Partidul Acţiune şi Solidaritate, al preşedintei Maia Sandu, a obţinut 42,40 la sută din voturi, iar Blocul Patriotic, format în jurul Partidului Socialiştilor condus de Igor Dodon, are un scor de 29,85 la sută, după numărarea voturilor din puţin peste 50 la sută din secţiile de votare deschise pentru alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova.
Scorul PAS creşte după procesarea proceselor-verbale din 50,33 la sută din secţiile de vot din Republica Moldova şi pare să se îndrepte către câştigarea scrutinului, însă întrebarea este dacă va reuşi să ajungă la majoritatea dorită, cea de 50 la sută, ceea ce ar garanta continuarea accelerată a drumului pro-UE.
Blocul Alternativa are 7,92 la sută, în uşoară creştere, urmat de Democraţia Acasă cu 6,86, în scădere, şi de Partidul Nostru - 6,39 la sută.
SURPRIZA: PARTIDUL „DEMOCRAŢIA ACASĂ”. CINE ESTE ÎN SPATELE ACESTUI PARTID?
Oarecum surprinzător este scorul partidului „Democraţia Acasă”. Iată ce scria publicaţia ucraineană Evropeiska Pravda într-o analiză despre alegerile din Republica Moldova publicată în urmă cu câteva zile:
„În parlamentul Moldovei are şanse să intre încă un partid, numit „Democraţia Acasă”.
La prima vedere, acest partid populist nu are nimic în comun cu Kremlinul. Este vorba despre unionişti, adică susţinători ai unirii Moldovei cu România.
Principalul partener al partidului este partidul naţionaliştilor români AUR şi liderul său, cel mai popular politician din România în prezent, George Simion, care face campanie activă pentru acesta pe TikTok, pe reţelele sociale etc. Încă din august, sondajele acordau partidului „Democraţia Acasă” aproximativ 3,5% din sufragiile celor care se deciseseră cu cine votează, iar acest indicator ar fi putut creşte de atunci.
Şi dacă la aceasta se adaugă o parte din voturile diasporei moldoveneşti din România (care ar putea fi favorabilă partidului populiştilor unionişti)... Şi dacă Kremlinul mai adaugă puţin prin reţeaua lui Şor... Pe scurt, depăşirea pragului de 5% este un obiectiv perfect realizabil.
Atunci de ce se vorbeşte despre ei în contextul „prorus”?
Nu numai pentru că George Simion are, pe bună dreptate, reputaţia de lider al ideilor Kremlinului în România şi a demonstrat acest lucru la alegerile din România din acest an. Mai important este cine formează lista partidului Acasă în Moldova.
„Democraţia Acasă” este condusă de un politician moldovean nu prea cunoscut (şi, ca de obicei, cetăţean român) Vasile Costiuc.
Costiuc a devenit vizibil pe scena politică în acest an, când a devenit partenerul moldovean cheie al pro-rusului Simion înainte de alegerile prezidenţiale din România (reamintim că Simion a ajuns în turul al doilea, unde a pierdut în faţa lui Nicuşor Dan; autorităţile din Moldova au făcut campanie activă pentru Dan şi au convins moldovenii care au paşaport românesc să menţină ţara pe o traiectorie pro-occidentală).
Tocmai de aceea, persoana lui Costiuc a atras atenţia jurnaliştilor de investigaţie români, care au găsit o mulţime de dovezi ale colaborării lui Costiuc cu FSB.
Dar vor putea oare unioniştii de extremă dreapta să se unească cu „Blocul Patriotic” de stânga/extremă stânga al lui Dodon? Răspunsul este clar – da. Motivul pentru unirea lor în acest caz va fi ceea ce îi uneşte. Şi aceasta nu sunt doar banii ruşi, ci şi angajamentul public de a înlătura echipa Maia Sandu de la putere (la urma urmei, Moldova a avut deja o experienţă similară, când în 2019 Sandu însăşi, în ciuda divergenţelor ideologice, s-a aliat cu susţinătorii lui Dodon pentru a-l înlătura pe cel care atunci era stăpânul Moldovei, Vlad Plahotniuc).
Mai mult, această alianţă nici măcar nu va vorbi public despre faptul că îndreaptă Moldova spre Rusia” - a scris Evropeiska Pravda.
Ziarul de Gardă oferă, la rândul său, mai multe detalii despre acest partid al cărui lider a fost acuzat că a avut relaţii cu fostul partid al lui Vlad Plahotniuc.
În 2024, partidul lui Costiuc a încurajat oamenii să voteze opţiunea „DA” la referendumul pentru parcursul european al R. Moldova. În 2025 însă, Costiuc a participat la Chişinău la întâlnirea „MEGA” – mişcarea conservatorilor de extremă dreaptă din Europa, Make Europe Great Again. Serviciul de Informaţii şi Securitate a anunţat că evenimentul a avut „organizatori obscuri, fără transparenţă de finanţare şi cu legături dubioase cu gruparea criminală Şor”. Victoria Furtună, lidera partidului pro-rus „Moldova Mare”, cât şi reprezentanţi ai partidului extremist „AUR” din România, la fel, au fost prezenţi la acel eveniment. Unii europarlamentari cu viziuni pro-ruse şi-au anunţat şi ei prezenţa, dar nu au fost lăsaţi de autorităţi să intre în ţară, menţionează Ziarul de Gardă.
UPDATE - Diferenţa dintre PAS şi Blocul Patriotic se măreşte la aproape 10 procente, după numărarea voturilor din peste o treime din secţiile de vot din Republica Moldova. Numărarea voturilor din diaspora încă nu a început.
Partidul Acţiune şi Solidaritate, al preşedintei Maia Sandu, a obţinut 40,72% din voturi, iar Blocul Patriotic, format în jurul Partidului Socialiştilor condus de Igor Dodon, are un scor de 31,15%, după numărarea voturilor din 33,51 % din secţiile de votare deschise pentru alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova.
Următorul clasat este Blocul Alternativa (coprezidat de primarul Chişinăului, Ion Ceban), cu 7,51 la sută din voturi, urmat de partidul „Democraţia Acasă” (PPDA) cu 7,15 la sută din voturi (partid unionist condus de Vasile Costiuc) şi Partidul Nostru al lui Renato Usatîi cu 6,50 la sută din voturi.
Următorii concurenţi politici sunt mult sub pragul de intrare în Parlament.
ŞTIREA INIŢIALĂ:
Partidul Acţiune şi Solidaritate, al Maiei Sandu, a obţinut 37,29% din voturi, iar Blocul Patriotic, format în jurul Partidului Socialiştilor, condus de Igor Dodon are un scor de 34,79%, după numărarea voturilor din 16,84% din secţiile de votare deschise pentru alegerile parlamentare de duminică, din Republica Moldova.
Conform datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, după centralizarea voturilor din 383 din cele 2274 de secţii de votare, totalizând 82.309 voturi, partidul preşedintelui Maia Sandu se situează pe primul loc, cu 37,29% din voturi, iar Blocul Patriotic se plasează pe locul al doilea.
Poziţia a treia revine Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA, cu un scor de 7,91%, urmat de Blocul ”Alternativa”, cu 6,53%.
Secţiile de vot pentru alegerile parlamentare deschise pe teritoriul Republicii Moldova s-au închis duminică, la ora 21.00, prezenţa la vot la nivel naţional fiind 47,41%. Prezenţa la vot totală este 51,91%. Votul în diaspora continuă.
”Mulţumesc moldovenilor de acasă şi din diasporă pentru participarea la vot! În Moldova, secţiile s-au închis la 21:00, dar în unele ţări secţiile sunt încă deschise. Mergeţi la vot!”, a scris pe Facebook preşedintele Maia Sandu.
Conform Comisiei Electorale Centrale, în total au votat aproape 1,6 milioane de votanţi, prezenţa la ora 21.00 fiind 51,91%.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
