Şefii de stat şi de guverne au ajuns la un acord, marţi, la Bruxelles, asupra nominalizării în posturi-cheie la nivel european, între care şi două femei - ministrul german al Apărării Ursula von der Leyen la şefia Comisiei Europene (CE) şi directoarea generală a FMI, franceza Christine Lagarde, la BCE, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”S-a făcut!”, a anunţat primul pe Twitter premierul luxemburghez Xavier Bettel, după care preşedintele Consiliului European Donald Tusk a publicat lista numelor şi fotografiile acestora - inclusiv cu succesorul său, belgianul Charles Michel, şi cu spaniolul Josep Borrell, noul şef al diplomaţiei europene.

La şefia CE, numele actualului ministru german al Apărării Ursula von der Leyen - o apropiată a cancelarului german Angela Merkel - a fost propus de către preşedintele francez Emmanuel Macron.

Candidatura germanei, care a ocupat mai multe posturi ministeriale, a primit marţi după-amiaza susţinerea celor patru ţări din Grupul de la Vşegrad (V4) - Ungaria, Slovacia, Cehia şi Polonia.

Această soluţie a permis deschiderea cării francezei Christine Lagarde la conducerea BCE.

”Ticket”-ul von der Leyen/Lagarde permite Franţei şi Germaniei să obţină fiecare câte un post european de anvergură, iar dreptei europene să păstreze preşedinţia CE. În plus, el respectă paritatea dorită de către liderii europeni în posturi de putere.

Actualul premier liberal belgian Charles Michel urmează să preia preşedinţia Consiliului European. Preşedintele Consiliului European este ales pentru perioada  1 decembrie 2019 - 31 May 2022. Mandatul său de doi ani şi jumătate poate fi reînnoit o singură dată. Pe aceeaşi perioadă Charles Michel va fi şi preşedintele Euro Summit.

Postul de Înalt Reprezentant UE pentru Politică Externă ar urma să revină ministrului spaniol socialist Josep Borrell.  Numirea sa oficială impune acordul preşedintelui ales al Comisiei Europene.

În fine, numele socialistului bulgar Serghei Stanişev circulă în legătură cu preşedinţia Parlamentului European (PE), a cărui alegere este prevăzută miercuri.

Această propunere a pus capăt celor peste 48 de ore de disensiuni profunde între liderii europeni cu privire la noua echipă de conducere a UE.

Medic de profesie şi mama a şapte copii, Ursula von der Leyen a fost prezentată o perioadă ca succesoare a lui Merkel.

Von der Leyen, în vârstă de 60 de ani, originară de la Bruxelles şi poliglotă - ea vorbeşte fluent franceza şi engleza - este însă nepopulară în Germania, din cauza unui bilanţ controversat la Ministerul Apărării.

Însă candidatura sa, care urmează să fie validată în Parlamentul European, se loveşte de ostilitatea grupului socialist.

”Această propunere ne dezamăgeşte mult”, a declarat preşedinta grupului socialist, spaniola Iratxe Garcia.

Preşedintele CE, înaltul reprezentant şi ceilalţi membri ai CE vor fi supuşi votului PE, înaintea numirii oficiale de către Consiliul European. Mandatul lor va fi de 5 ani, de la finalul mandatului actualei comisii, până la 31 octombrie 2024.

Consiliul European a nominalizat-o pe Christine Lagarde pentru preşedinţia Băncii Centrale Europene. Consiliul European va lua o decizie oficială privind numirea sa, în acest caz urmând să fie conultate Parlamentul European, dar şi Coniliul Guvernatorilor BCE. Mandatul preşedintelui BCE este de 8 ani şi nu poate fi reînnoit.

FRAGMENTARE

După o noapte de duminică spre luni de târguieli sterile, Cei 28 şi-au promis să ajungă la un acord în vederea evitării unor atacuri ale populiştilor pe tema unei Europe împărţite.

Un compromis susţinut de Germania, Franţa, Spania şi Olanda - care a obţinut un consens în weekend - a fost abandonat complet, susţin două surse apropiate discuţiilor.

Era vorba despre numirea social-democratului olandez Frans Timmermans la CE, a germanului Manfred Weber, liderul grupului parlamentar al Partidului Popular European (PPE, dreapta) la PE şi a unui cuplu PPE-liberal la Consiliu şi Înalt Reprezentant UE.

Însă cele patru ţări membre ale ”Grupului de la Vişegrad” (V4) s-au opus puternic olandezului, însărcinat, ca prim-vicepreşedinte al CE cu proceduri de sancţionare a Poloniei şi Ungariei în urma unor acuzaţii de încălcare a statului de drept.

Alte ţări - Irlanda, Letonia, Croaţia, potrivit unor surse europene - au respins această combinaţie încheiată fără ele.

”Toată lumea trebuie să înţeleagă că trebuie să ne mişcăm un pic. Iar eu spun că toată lumea”, a declarat marţi Angela Merkel.

Summitul a fost întrerupt luni în mijlocul zilei, iar întâlnirea s-a reluat marţi, o decizie rară, care i-a obligat pe cei 28 de de şfi de stat şi de guverne să-şi dea peste cap agenda.

Macron a denunţat luni acest ”eşec”.

Înnoirea acestor posturi este complexă din cauza fragmentării peisajului politic european. În urma alegerilor din mai, tandemul PPE-S&D a pierdut controlul asupra majorităţii pe care-o deţinea în PE.

Situaţia nu este mai rea ca în 2014 - când au fost necesare trei summituri în vederea atribuirii preşedinţiei CE lui Jean-Claude Juncker (PPE) şi a PE lui Martin Schulz, liderul grupului parlamentar S&D. Un al patrulea summit, la sfârşitul lui august, a vizat posturile de preşedinte al Consiliului Euripean şi de Înalt reprezentant UE.

Jean-Claude Juncker îşi încheie mandatul la 31 octombrie.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.